Clădirea Parlamentului, nerecepționată, după șapte ani de la lucrările de reconstrucție

Clădirea Parlamentului, a cărei reconstrucție a fost finalizată în 2019, nu a fost recepționată și transmisă oficial, iar dreptul de proprietate nu este înregistrat în Registrul bunurilor imobile. Potrivit Curții de Conturi, situația a dus la supraevaluarea grupei de conturi pentru clădiri cu 581,5 milioane de lei, transmite IPN.

În cadrul unei ședințe a Comisiei parlamentare pentru control al finanțelor publice, șefa echipei de audit din cadrul Curții de Conturi, Elizaveta Munteanu, a menționat că Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nu a asigurat finalizarea procedurilor administrative și juridice aferente recepției finale și transmiterii proiectului de execuție.

Elizaveta Munteanu a declarat că dreptul de proprietate asupra imobilului nu este înregistrat în Registrul bunurilor imobile, fapt care afectează evidența completă a patrimoniului domeniului public. Șefa echipei de audit a menționat că această situație generează incertitudini privind delimitarea responsabilităților pentru mentenanța și integritatea bunului în condițiile utilizării acestuia, fără respectarea cadrului legal de dare în exploatare.

Curtea de Conturi a reiterat recomandarea de consolidare a acțiunilor pentru dare în exploatare și transmiterea corespunzătoare a bunului imobil.

Secretara generală de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Angela Țurcanu, a declarat că procesul a fost încheiat în septembrie, iar actul de transmitere-predare se află la Parlament.

Consultantul principal în Direcția comunicare și relații publice a Parlamentului, Augustina Badica, a precizat pentru IPN că actul a fost recepționat și urmează procedura legală cu înregistrare la Cadastru.

Clădirea Parlamentului a fost reconstruită după ce a fost vandalizată în timpul protestelor din 7 aprilie 2009.

Aproximativ 330 de persoane au fost reținute în urma protestelor violente din ultimele zile de la Milano, aproape jumătate dintre acestea fiind cetățeni străini. Totodată, circa 200 de polițiști au fost răniți, potrivit datelor prezentate de prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni. Între timp, Guvernul a desfășurat militari în oraș și a înăsprit măsurile de securitate pentru a preveni noi violențe în timpul manifestațiilor, transmite IPN.

Măsurile adoptate de Guvern prevăd posibilitatea tragerii la răspundere penală a minorilor de la 14 ani și extinderea arestului preventiv pentru cei cu vârsta de peste 16 ani. Totodată, este introdusă o nouă infracțiune care vizează participarea violentă la manifestații publice.

De asemenea, urmărirea penală va fi inițiată automat în cazurile de vătămare corporală a reprezentanților forțelor de ordine. Ministrul justiției, Carlo Nordio, a avertizat că persoanele care organizează grupuri pentru a participa la proteste violente, inclusiv prin intermediul rețelelor de socializare, riscă între patru și 12 ani de închisoare.

Protestele de săptămâna trecută au început ca manifestații pașnice împotriva creșterii costului vieții, dar au degenerat în confruntări cu poliția. Demonstrații și incidente violente au fost raportate și în alte orașe italiene, inclusiv Torino și Bologna.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Clădirea Parlamentului, nerecepționată, după șapte ani de la lucrările de reconstrucție

Clădirea Parlamentului, a cărei reconstrucție a fost finalizată în 2019, nu a fost recepționată și transmisă oficial, iar dreptul de proprietate nu este înregistrat în Registrul bunurilor imobile. Potrivit Curții de Conturi, situația a dus la supraevaluarea grupei de conturi pentru clădiri cu 581,5 milioane de lei, transmite IPN.

În cadrul unei ședințe a Comisiei parlamentare pentru control al finanțelor publice, șefa echipei de audit din cadrul Curții de Conturi, Elizaveta Munteanu, a menționat că Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nu a asigurat finalizarea procedurilor administrative și juridice aferente recepției finale și transmiterii proiectului de execuție.

Elizaveta Munteanu a declarat că dreptul de proprietate asupra imobilului nu este înregistrat în Registrul bunurilor imobile, fapt care afectează evidența completă a patrimoniului domeniului public. Șefa echipei de audit a menționat că această situație generează incertitudini privind delimitarea responsabilităților pentru mentenanța și integritatea bunului în condițiile utilizării acestuia, fără respectarea cadrului legal de dare în exploatare.

Curtea de Conturi a reiterat recomandarea de consolidare a acțiunilor pentru dare în exploatare și transmiterea corespunzătoare a bunului imobil.

Secretara generală de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Angela Țurcanu, a declarat că procesul a fost încheiat în septembrie, iar actul de transmitere-predare se află la Parlament.

Consultantul principal în Direcția comunicare și relații publice a Parlamentului, Augustina Badica, a precizat pentru IPN că actul a fost recepționat și urmează procedura legală cu înregistrare la Cadastru.

Clădirea Parlamentului a fost reconstruită după ce a fost vandalizată în timpul protestelor din 7 aprilie 2009.

Degradarea monumentelor istorice și procedurile dificile de autorizare împiedică investițiile în centrul Chișinăului, au avertizat mai mulți participanți la consultările publice privind Planul Urbanistic General Chișinău 2040. Aceștia au solicitat reguli clare pentru restaurarea clădirilor și dezvoltarea proiectelor imobiliare, astfel încât protejarea patrimoniului să nu blocheze investițiile, transmite IPN.

Fostul director general interimar al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Ion Ștefăniță, a oferit drept exemplu fostul Hotel Suisse, afirmând că elemente ale fațadei se desprind, deși imobilul beneficiază de statut de monument protejat. El a criticat lipsa finanțării pentru restaurarea clădirilor istorice și a menționat că procedurile de obținere a avizelor pot dura ani întregi.

În același timp, arhitectorul Andrei Huma a atras atenția că lipsa unor reglementări detaliate pentru fiecare zonă istorică face dificilă planificarea investițiilor. Acesta a susținut că procedurile de avizare sunt imprevizibile și că, în absența unor reguli clare, proprietarii și investitorii nu pot stabili din timp ce lucrări sunt permise.

În cadrul prezentării studiului de fundamentare privind patrimoniul construit, urbanista Mădălina Mățcanu-Dumitrescu a precizat că în Chișinău sunt înregistrate 977 de obiective protejate, dintre care 236 de importanță națională. Potrivit acesteia, aproximativ una din zece clădiri de patrimoniu fusese deja pierdută la momentul elaborării PUG 2007.

Specialista a explicat că planul urbanistic în vigoare nu a asigurat delimitarea clară a zonelor de protecție din jurul monumentelor și nici stabilirea unor reguli precise privind înălțimea construcțiilor noi din centrul istoric. De asemenea, programele de reabilitare a locuințelor cu valoare de patrimoniu și a străzilor istorice, prevăzute în documentul din 2007, nu au fost realizate.

Noul PUG propune delimitarea a cinci zone istorice și stabilirea unor reguli clare de construire în apropierea monumentelor, inclusiv privind înălțimea clădirilor și protejarea perspectivelor asupra centrului istoric. Potrivit urbanistei, aceste măsuri vor fi corelate cu un proiect separat al municipalității, pentru a asigura atât protejarea patrimoniului, cât și dezvoltarea urbană.

Propunerile și observațiile privind studiile de fundamentare ale PUG 2040 pot fi transmise în scris până pe 4 noiembrie. După examinarea acestora, elaborarea documentului va continua cu etapele de concepție și strategie.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025