Olga Gorban: Autoritățile centrale confirmă ilegalitățile în gestionarea bunurilor din Bogdanovca Veche

Consiliera orășenească din Cimișlia, Olga Gorban, susține că autoritățile centrale au constatat probleme de legalitate în decizia Consiliului orășenesc din 29 iulie privind luarea la evidență contabilă a unor bunuri demontate din fosta școală din satul Bogdanovca Veche. Bunurile au fost demontate de primărie cu câteva luni înainte de adoptarea deciziei privind casarea acestora. Potrivit consilierei, Cancelaria de Stat a stabilit că demontarea mijloacelor fixe înainte de aprobarea actelor de casare nu este admisă.

Într-o conferință de presă la IPN, Olga Gorban a spus că a fost sesizată de locuitorii satului Bogdanovca Veche, localitate aflată în componența orașului Cimișlia, despre demontarea, la începutul anului, a elementelor sistemului de încălzire, fără o decizie a Consiliului orășenesc și fără consultarea comunității. Potrivit ei, aproape jumătate de an mai târziu, pe 29 iulie, consiliul a adoptat o decizie privind luarea bunurilor la evidență contabilă.

Consiliera afirmă că a sesizat Cancelaria de Stat, care ar fi constatat mai multe probleme de legalitate în decizia din iulie. Potrivit ei, instituția a precizat că mijloacele fixe pot fi demontate doar după aprobarea actelor de casare, în baza unei decizii a consiliului local.

În urma notificării Cancelariei de Stat, primarul orașului Cimișlia a inițiat un proiect de decizie privind abrogarea deciziei Consiliului orășenesc din 29 iulie. Olga Gorban susține că prin acest demers primarul ar fi recunoscut ilegalitatea deciziei prin care bunurile au fost luate la evidență. Ea a precizat că în noul proiect nu se mai regăsesc bunurile din fosta școală din Bogdanovca Veche și că vrea să afle unde se află acestea și în baza căror acte au fost demontate.

Contactat de IPN pentru o reacție, primarul orașului Cimișlia, Sergiu Andronachi, a respins acuzațiile și a menționat că autoritățile nu au constatat ilegalități în decizia din 29 iulie. Potrivit lui, Cancelaria de Stat a solicitat ca bunurile destinate casării să fie incluse în decizii separate, întrucât documentul inițial cuprindea mai multe categorii de bunuri, inclusiv cele rezultate în urma unor lucrări de construcție. El afirmă că bunurile au fost depozitate într-un loc special până la adoptarea deciziei Consiliului orășenesc.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Uniunea Europeană ar putea deschide noi clustere de negociere pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei după următoarea conferință interguvernamentală, programată săptămâna viitoare la Luxemburg. Declarația a fost făcută de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, la Bruxelles, unde astăzi s-a desfășurat cea de-a 10-a reuniune a Consiliului de Asociere UE-Moldova, transmite IPN.

„Este posibil să deschidem cele două clustere pentru Moldova și Ucraina în urma următoarei IGC (n.r. conferință interguvernamentală), din Luxemburg”, a declarat Marta Kos, întrebată despre perspectiva deschiderii unor noi capitole de negociere.

La rândul său, înalta reprezentantă a UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a spus că regiunea transnistreană nu va constitui un obstacol pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Ea a menționat că situația din regiune rămâne fragilă, iar modelul economic nu este sustenabil, subliniind importanța eforturilor Chișinăului pentru reintegrarea socioeconomică.

Kaja Kallas a mai declarat că dialogul dintre Chișinău și autoritățile locale din Găgăuzia este esențial pentru ca alegerile din noiembrie să fie libere, corecte și transparente. Potrivit ei, scrutinul va reprezenta un test important pentru reziliența democratică și coeziunea Republicii Moldova.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Olga Gorban: Autoritățile centrale confirmă ilegalitățile în gestionarea bunurilor din Bogdanovca Veche

Consiliera orășenească din Cimișlia, Olga Gorban, susține că autoritățile centrale au constatat probleme de legalitate în decizia Consiliului orășenesc din 29 iulie privind luarea la evidență contabilă a unor bunuri demontate din fosta școală din satul Bogdanovca Veche. Bunurile au fost demontate de primărie cu câteva luni înainte de adoptarea deciziei privind casarea acestora. Potrivit consilierei, Cancelaria de Stat a stabilit că demontarea mijloacelor fixe înainte de aprobarea actelor de casare nu este admisă.

Într-o conferință de presă la IPN, Olga Gorban a spus că a fost sesizată de locuitorii satului Bogdanovca Veche, localitate aflată în componența orașului Cimișlia, despre demontarea, la începutul anului, a elementelor sistemului de încălzire, fără o decizie a Consiliului orășenesc și fără consultarea comunității. Potrivit ei, aproape jumătate de an mai târziu, pe 29 iulie, consiliul a adoptat o decizie privind luarea bunurilor la evidență contabilă.

Consiliera afirmă că a sesizat Cancelaria de Stat, care ar fi constatat mai multe probleme de legalitate în decizia din iulie. Potrivit ei, instituția a precizat că mijloacele fixe pot fi demontate doar după aprobarea actelor de casare, în baza unei decizii a consiliului local.

În urma notificării Cancelariei de Stat, primarul orașului Cimișlia a inițiat un proiect de decizie privind abrogarea deciziei Consiliului orășenesc din 29 iulie. Olga Gorban susține că prin acest demers primarul ar fi recunoscut ilegalitatea deciziei prin care bunurile au fost luate la evidență. Ea a precizat că în noul proiect nu se mai regăsesc bunurile din fosta școală din Bogdanovca Veche și că vrea să afle unde se află acestea și în baza căror acte au fost demontate.

Contactat de IPN pentru o reacție, primarul orașului Cimișlia, Sergiu Andronachi, a respins acuzațiile și a menționat că autoritățile nu au constatat ilegalități în decizia din 29 iulie. Potrivit lui, Cancelaria de Stat a solicitat ca bunurile destinate casării să fie incluse în decizii separate, întrucât documentul inițial cuprindea mai multe categorii de bunuri, inclusiv cele rezultate în urma unor lucrări de construcție. El afirmă că bunurile au fost depozitate într-un loc special până la adoptarea deciziei Consiliului orășenesc.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Republica Moldova nu este un stat ostil Federației Ruse, iar argumentele privind presupusa rusofobie, înarmarea excesivă sau discriminarea vorbitorilor de limbă rusă sunt false. Declarația aparține ex-președintelui Curții Constituționale, Alexandru Tănase, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Ce scopuri urmăresc amenințările Rusiei la adresa Moldovei?”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit lui, statutul de neutralitate al Republicii Moldova nu presupune renunțarea la capacitatea de apărare și că, prin mesajul că Republica Moldova își încalcă statutul de neutralitate, Rusia caută pretexte pentru a-și promova propriile interese în regiune.

Alexandru Tănase a respins narativul potrivit căruia Republica Moldova ar fi un stat rusofob sau ostil Federației Ruse. Potrivit acestuia, realitatea politică și socială din Republica Moldova nu susține o asemenea afirmație.

„În Republica Moldova nu există nicio formațiune politică care ar avea mesaje xenofobe sau rusofobe. Statul Republica Moldova, în pofida dificultăților cu care ne confruntăm, este un stat democratic. Noi nu împărțim cetățenii în funcție de limba pe care o vorbesc. În Republica Moldova nu există partide militariste, nu există niciun politician care ar avea mesaje naționaliste. Însăși premisa de la care se pornește că Republica Moldova ar fi ceva ostil Federației Ruse este falsă”, a explicat ex-președintele Curții Constituționale.

Tănase a respins și afirmațiile potrivit cărora Republica Moldova s-ar înarma excesiv. El a explicat că achizițiile de echipamente pentru monitorizarea spațiului aerian nu pot fi considerate o politică de înarmare agresivă.

„Și retorica potrivit căreia Republica Moldova se înarmează excesiv este un alt fals. Faptul că Republica Moldova a cumpărat două radare ca să vadă exact ce aparate de zbor survolează spațiul aerian, nu poate fi tratat ca o înarmare excesivă. În plus, statutul de neutralitate nu presupune o obligație de a nu te înarma. Statele neutre au dreptul să aibă propriile armate. A fi neutru nu înseamnă să rămâi deliberat vulnerabil și deschis în fața unei potențiale agresiuni”, a precizat Alexandru Tănase.

Potrivit lui, argumentele privind protejarea vorbitorilor de limbă rusă nu reflectă adevăratele obiective ale Federației Ruse. El consideră că Moscova folosește astfel de teme drept pretexte pentru a escalada presiunile asupra Republicii Moldova, în timp ce obiectivul real este unul geopolitic.

„Rusia caută pretexte pentru a escalada acest conflict și pentru a-și atinge complet alte ținte decât apărarea vorbitorilor de limbă rusă. Cine a fost măcar o dată la Chișinău, va vedea că se vorbește mult limba rusă și nu-mi amintesc ca cineva să aibă o atitudine ostilă. Rusia are scopuri geopolitice. Se dorește o reconfigurare a vechiului sistem de securitate care a fost stabilit după cel de-al Doilea Război Mondial”, a mai spus ex-președintele Curții Constituționale.

Dezbaterea publică „Ce scopuri urmăresc amenințările Rusiei la adresa Moldovei?” este ediția a 359-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025