Acest material este disponibil doar pe bază de abonament.
Abonează-te pentru a avea acces la mai multe materiale și funcționalități exclusive!
Economia circulară presupune nu doar reducerea deșeurilor, ci și utilizarea mai eficientă a resurselor, astfel încât acestea să-și păstreze valoarea în economie. Pentru a susține această tranziție, sunt necesare date credibile, politici adecvate și investiții în educație și inovare. Aceste subiecte au fost abordate în cadrul conferinței naționale dedicate economiei circulare, care se desfășoară în aceste zile la Chișinău, transmite IPN.
Președinta Centrului de instruire și consultanță „E-circular”, Aurelia Bahnaru, a subliniat că investițiile în economia circulară nu trebuie să se limiteze la reciclare. Potrivit acesteia, este important ca produsele să fie proiectate astfel încât să necesite mai puține resurse, iar tranziția să fie susținută prin stimulente fiscale, achiziții publice și pregătirea forței de muncă.
Ville Majamaa, lider de echipă pentru Moldova în cadrul Direcției generale pentru extindere și vecinătatea estică a Comisiei Europene, a evidențiat importanța utilizării eficiente a resurselor, în contextul creșterii costurilor materiilor prime.
La rândul său, secretarul de stat al Ministerului Mediului, Grigore Stratulat, a atras atenția asupra efectelor schimbărilor climatice asupra resurselor de apă. Potrivit lui, anul curent este deosebit de dificil pentru râurile Nistru și Prut. În acest context, reutilizarea apelor uzate pentru irigare, agricultură și întreținerea spațiilor verzi reprezintă una dintre soluțiile pe care le presupune economia circulară.
Reprezentanta UNICEF în Moldova, Deyana Kostadinova a menționat că educația are, de asemenea, un rol esențial în această tranziție. În opinia sa, principiile sustenabilității trebuie integrate în programele școlare, pentru ca generațiile viitoare să fie pregătite să aplice aceste practici, inclusiv în mediul de afaceri.
Importanța educării tinerilor a fost evidențiată și de directoarea executivă a Fundației Soros Moldova, Daniela Vidaicu, care a subliniat că societatea civilă trebuie să contribuie la explicarea principiilor economiei circulare și la promovarea unor obiceiuri de consum mai responsabile.
Conferința națională „Economia circulară în Republica Moldova 2026”, ajunsă la cea de-a patra ediție, se desfășoară în perioada 22-24 octombrie, la Chișinău.
Acest material este disponibil doar pe bază de abonament.
Abonează-te pentru a avea acces la mai multe materiale și funcționalități exclusive!
Asociațiile de agricultori cer prelungirea până la 31 mai 2027 a licențierii importurilor de cereale și oleaginoase din Ucraina. Fermierii amenință cu proteste cu tehnica agricolă dacă autoritățile nu vor lua măsuri concrete până pe 30 octombrie, când expiră actualul regim de licențiere. Revendicările au fost formulate în cadrul unei ședințe a Consiliului Asociației Forța Fermierilor, la care au participat și reprezentanți ai Asociației Producătorilor de Sfeclă de Zahăr și ai Asociației Naționale a Cultivatorilor de Plante Oleaginoase, transmite IPN.
Cele trei organizații susțin că producătorii de culturi de câmp se confruntă cu dificultăți tot mai mari din cauza scumpirii inputurilor agricole, a problemelor logistice la export și a lipsei finanțării. Potrivit acestora, motorina s-a scumpit cu aproape 100%, iar fertilizanții, piesele de schimb și energia electrică – cu 50-70%. În același timp, prețurile de achiziție pentru cereale și oleaginoase nu acoperă nici costurile minime de producție pentru unele culturi.
Asociațiile semnalează și aglomerarea transportului prin portul Giurgiulești și la punctele vamale, în special la vama Giurgiulești-Galați, unde cozile de camioane ar ajunge zilnic la șapte-opt kilometri. Costurile mai mari ale transportului rutier și naval, inclusiv pe fondul scăderii nivelului apei în Dunăre, afectează suplimentar veniturile agricultorilor.
Fermierii avertizează că expirarea, pe 31 octombrie, a actualului regim de licențiere a importurilor din Ucraina ar putea accentua presiunea asupra pieței interne.
Solicitat de IPN, serviciul de presă al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare a declarat că autoritățile înțeleg preocupările asociațiilor și respectă dreptul agricultorilor de a-și formula revendicările. Potrivit instituției, propunerile vor fi examinate în funcție de impactul măsurilor solicitate, unele dintre acestea necesitând implicarea mai multor instituții și identificarea unor resurse bugetare suplimentare. Potrivit MAIA, rezultatele examinării vor fi comunicate public.
