Markus Wiechel: Moldova trebuie să continue reformele pentru a avansa spre UE

Republica Moldova trebuie să continue reformele democratice și să își consolideze relațiile cu statele europene pentru a avansa pe calea integrării europene. Declarația îi aparține lui Markus Wiechel, deputat suedez și vicepreședintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei în cadrul unui interviu pentru IPN.

Potrivit oficialului suedez, Republica Moldova a înregistrat progrese importante în ultimii ani, iar acestea trebuie comunicate mai activ partenerilor europeni. În opinia sa, contactele diplomatice și dialogul constant cu liderii europeni sunt esențiale pentru consolidarea imaginii țării și pentru susținerea parcursului european.

Markus Wiechel a apreciat solidaritatea manifestată de Republica Moldova după declanșarea războiului din Ucraina, menționând că sprijinul acordat refugiaților ucraineni a contribuit la îmbunătățirea percepției țării în Europa. Totodată, el consideră că apropierea Republicii Moldova și a Ucrainei pe calea integrării europene reprezintă un avantaj pentru ambele state.

Vicepreședintele APCE s-a declarat optimist în privința viitorului european al Republicii Moldova, subliniind însă că succesul depinde de continuarea reformelor și de respectarea principiilor statului de drept. Potrivit lui, una dintre principalele provocări pentru țară rămâne influența Federației Ruse în regiune.

Întrebat care este reforma pe care Republica Moldova nu își poate permite să o rateze, Markus Wiechel a evidențiat necesitatea consolidării democrației și a valorilor fundamentale. El a amintit că sprijinul oferit de Suedia de-a lungul ultimelor decenii a urmărit dezvoltarea unei societăți prospere, bazate pe democrație, egalitate și respectarea drepturilor fundamentale.

Oficialul suedez a declarat că și-ar dori ca peste cinci ani să găsească o Republică Moldova mai dezvoltată economic, mai bine integrată în Europa și cu relații comerciale mai puternice cu statele europene.

Într-un mesaj public la încheierea mandatului, fostul ministru al Finanțelor, Andrian Gavriliță, a scris că a acceptat funcția pentru a promova reforme pe care le considera necesare pentru Republica Moldova, chiar dacă era conștient că acestea nu vor fi populare. El susține că rolul de ministru înseamnă mai mult decât decizii economice și negocieri cu partenerii externi, fiind unul „profund politic”, exercitat într-un mediu „foarte complex și chiar ostil”, transmite IPN.

Gavriliță recunoaște că a făcut greșeli în timpul mandatului, dar spune că una dintre cele mai mari provocări a fost încercarea de a promova una dintre cele mai dificile reforme într-o perioadă complicată pentru guvernare. El afirmă că a rămas cu „un gust amar” după experiența trăită în spațiul public, criticând răspândirea informațiilor false atât pe rețelele sociale, cât și în mass-media.

Fostul ministru apreciază că timpul petrecut pe rețelele sociale, inclusiv de către funcționarii publici, nu contribuie nici la dezvoltarea economică, nici la creșterea eficienței administrației.

În încheiere, Andrian Gavriliță afirmă că își va continua activitatea în sprijinul Republicii Moldova, indiferent de funcția pe care o va ocupa. El susține că economia trebuie transformată dintr-una bazată pe consum într-una orientată spre investiții, iar serviciile publice trebuie centrate pe cetățeni. Totodată, fostul ministru le-a urat succes membrilor noii echipe guvernamentale.

Andrian Gavriliță a făcut parte din Guvernul condus de Alexandru Munteanu și a fost unul dintre promotorii proiectului de reformă fiscală pentru anul 2027. Pachetul propus, care prevede modificări ale TVA și ale sistemului de impozitare și contribuții sociale, a generat critici din partea mediului de afaceri, agricultorilor și sindicatelor, iar Guvernul a retras proiectul pentru consultări suplimentare.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Markus Wiechel: Moldova trebuie să continue reformele pentru a avansa spre UE

Republica Moldova trebuie să continue reformele democratice și să își consolideze relațiile cu statele europene pentru a avansa pe calea integrării europene. Declarația îi aparține lui Markus Wiechel, deputat suedez și vicepreședintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei în cadrul unui interviu pentru IPN.

Potrivit oficialului suedez, Republica Moldova a înregistrat progrese importante în ultimii ani, iar acestea trebuie comunicate mai activ partenerilor europeni. În opinia sa, contactele diplomatice și dialogul constant cu liderii europeni sunt esențiale pentru consolidarea imaginii țării și pentru susținerea parcursului european.

Markus Wiechel a apreciat solidaritatea manifestată de Republica Moldova după declanșarea războiului din Ucraina, menționând că sprijinul acordat refugiaților ucraineni a contribuit la îmbunătățirea percepției țării în Europa. Totodată, el consideră că apropierea Republicii Moldova și a Ucrainei pe calea integrării europene reprezintă un avantaj pentru ambele state.

Vicepreședintele APCE s-a declarat optimist în privința viitorului european al Republicii Moldova, subliniind însă că succesul depinde de continuarea reformelor și de respectarea principiilor statului de drept. Potrivit lui, una dintre principalele provocări pentru țară rămâne influența Federației Ruse în regiune.

Întrebat care este reforma pe care Republica Moldova nu își poate permite să o rateze, Markus Wiechel a evidențiat necesitatea consolidării democrației și a valorilor fundamentale. El a amintit că sprijinul oferit de Suedia de-a lungul ultimelor decenii a urmărit dezvoltarea unei societăți prospere, bazate pe democrație, egalitate și respectarea drepturilor fundamentale.

Oficialul suedez a declarat că și-ar dori ca peste cinci ani să găsească o Republică Moldova mai dezvoltată economic, mai bine integrată în Europa și cu relații comerciale mai puternice cu statele europene.

Opt grupuri de primării, care reunesc 29 de localități, au finalizat în această săptămână procedurile necesare pentru amalgamarea voluntară. Anunțul a fost făcut de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, care a precizat că procesul se extinde în toate regiunile țării, iar tot mai multe comunități aleg să creeze administrații locale comune, transmite IPN.

Noile grupuri constituite sunt Abaclia și Iordanovca, cu centrul administrativ la Abaclia, Carabetovca și Sadaclia, cu centrul la Sadaclia, precum și grupul format din Bălceana, Boghiceni, Lăpușna, Pașcani, Pervomaiscoe și Secăreni, care va avea centrul administrativ la Lăpușna.

Alte decizii de amalgamare au fost adoptate de localitățile Cupcui, Filipeni, Romanovca și Sărata Nouă, cu centrul la Filipeni, Hansca și Costești, cu centrul la Costești, dar și de Dărcăuți, Teleșeuca, Crișcăuți, Visoca și Rudi, care vor avea centrul administrativ la Visoca.

De asemenea, au fost create grupurile formate din Cernița, Ciripcău, Coșernița și Gura Camencii, cu centrul la Gura Camencii, precum și Rublenița, Băxani, Șolcani și Șeptelici, cu centrul administrativ la Rublenița.

Până în prezent, au fost constituite 17 grupuri de amalgamare voluntară, care reunesc 55 de primării și peste 90 de mii de locuitori. Potrivit autorităților, pentru proiectele de infrastructură și dezvoltare destinate acestor localități sunt planificate investiții în valoare de 366 de milioane de lei.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025