Acest material este disponibil doar pe bază de abonament.
Abonează-te pentru a avea acces la mai multe materiale și funcționalități exclusive!
Președinta Indiei, Droupadi Murmu, efectuează luni, 20 iulie, o vizită oficială în Republica Moldova, la invitația președintei Maia Sandu. Este prima vizită a unui șef de stat indian în Moldova de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două state, în anul 1992, transmite IPN.
În cadrul întrevederii, Maia Sandu și Droupadi Murmu vor analiza stadiul relațiilor bilaterale și vor discuta despre extinderea cooperării în mai multe domenii. Pe agenda discuțiilor se află facilitarea accesului produselor moldovenești pe piața indiană, atragerea investițiilor din India, precum și colaborarea în domeniul energiei regenerabile și al transformării digitale.
După întrevedere, cele două șefe de stat vor susține declarații de presă. De asemenea, ele vor participa la deschiderea Forumului de afaceri Republica Moldova–India, organizat de Agenția de Investiții. Evenimentul va reuni reprezentanți ai mediului de afaceri din ambele țări, inclusiv o delegație de aproximativ 30 de oameni de afaceri din India.
Programul vizitei mai include o întrevedere a președintei Indiei cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, și cu membrii Grupului parlamentar de prietenie, precum și o întâlnire cu membrii comunității indiene din Republica Moldova.
Relațiile diplomatice dintre Republica Moldova și India au fost stabilite pe 20 martie 1992. Potrivit președinției, în ultimii ani, cooperarea dintre cele două state s-a intensificat prin reluarea consultărilor politice bilaterale, inaugurarea Ambasadei Republicii Moldova la New Delhi și extinderea colaborării în domenii precum comerțul, energia și educația.
Acest material este disponibil doar pe bază de abonament.
Abonează-te pentru a avea acces la mai multe materiale și funcționalități exclusive!
Fraudele din sistemul medical nu pot fi eliminate complet, însă pot fi reduse semnificativ prin digitalizare, controale și sancționarea celor care încalcă regulile. Acestea se referă, de cele mai multe ori, la raportarea nejustificată a unor servicii, internări inutile sau alte practici prin care banii publici sunt utilizați necorespunzător. Subiectul a fost discutat în cadrul audierilor parlamentare privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2025, transmite IPN.
Întrebat despre fraudele din sistemul medical și măsurile întreprinse pentru combaterea acestora, directorul CNAM, Ion Dodon, a declarat că astfel de cazuri vor continua să existe, însă instituțiile trebuie să reducă la minimum risipa banilor publici. „Fraude sunt și, mă scuzați, ele o să fie. Noi trebuie să luptăm pentru a reduce semnificativ cât mai mult nivelul acestor fraude”, a afirmat Ion Dodon.
Potrivit acestuia, unul dintre principalele instrumente este digitalizarea sistemului medical, care permite autorităților să urmărească aproape în timp real serviciile medicale raportate și să depisteze mai ușor eventualele nereguli. Directorul CNAM a precizat că instituția verifică inclusiv calitatea actului medical, penalizează prestatorii atunci când sunt constatate abateri și sesizează organele de drept dacă există indicii de fraudă.
Șeful CNAM a oferit și exemple de nereguli depistate în sistem. Potrivit lui, au existat cazuri în care pacienții au fost ținuți internați mai mult decât era necesar sau situații în care un medic și-a prescris singur servicii medicale. El a precizat că astfel de cazuri sunt izolate, dar demonstrează necesitatea monitorizării permanente.
Un alt subiect abordat în cadrul audierilor a vizat plângerile potrivit cărora pacienții sunt nevoiți, în unele spitale, să cumpere din bani proprii consumabile precum vată, seringi sau alte materiale medicale care ar trebui asigurate de instituțiile sanitare. Directorul CNAM a calificat astfel de situații drept inadmisibile și a spus că toate instituțiile medicale trebuie să asigure consumabilele esențiale. El a îndemnat pacienții cărora li se solicită să procure asemenea materiale, să păstreze bonurile și să depună o petiție la CNAM, iar instituția va obliga spitalele, în cazurile confirmate, să restituie cheltuielile suportate. Potrivit lui Ion Dodon, în ultimii ani au fost returnate pacienților câteva sute de mii de lei în urma unor astfel de sesizări.
Totodată, în cadrul audierilor, conducerea CNAM a prezentat rezultatele înregistrate în 2025. Din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au fost cheltuite peste 17 miliarde de lei, cu aproape 10% mai mult decât în anul precedent, iar finanțarea suplimentară a permis extinderea accesului la servicii medicale. Potrivit lui Ion Dodon, listele de așteptare pentru operațiile de cataractă și protezarea aparatului locomotor au fost reduse prin majorarea volumului de servicii contractate, iar implementarea sistemului e-Rețeta și a altor instrumente digitale contribuie atât la simplificarea accesului pacienților la tratament, cât și la diminuarea fraudelor din sistem.
Membrii Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie au apreciat rezultatele financiare prezentate de CNAM. În cadrul audierilor, aceștia au insistat asupra necesității orientării sistemului medical spre rezultate măsurabile, cu accent pe prevenție, medicina primară și evaluarea impactului investițiilor asupra sănătății populației.
