Maia Sandu: Războiul cognitiv, cel mai mare risc pentru Moldova în perspectiva următoarelor alegeri

Războiul cognitiv reprezintă cel mai mare risc pentru Republica Moldova în perspectiva următoarelor alegeri, consideră președinta Maia Sandu. La Moldova Security Forum, șefa statului a declarat că manipularea informațională devine tot mai subtilă, iar dezvoltarea inteligenței artificiale facilitează răspândirea conținutului fals, transmite IPN.

Maia Sandu a menționat că atacurile cibernetice, banii folosiți pentru cumpărarea politicienilor și alte tentative de influențare sunt periculoase, însă războiul cognitiv reprezintă un risc și mai mare pentru Moldova și alte democrații.

Potrivit președintei, Rusia angajează persoane în Republica Moldova pentru a crea rețele prin care sunt răspândite informații false. Ea a precizat că este nevoie de timp pentru a demonstra legătura dintre anumite conturi anonime și acțiunile de influențare, însă, în spatele acestora, s-ar afla persoane reale plătite de Rusia.

Șefa statului a subliniat că răspunsul la aceste amenințări trebuie să implice întreaga societate și Guvernul. În același timp, ea a spus că dialogul cu reprezentanții companiilor care dețin rețelele de socializare este dificil, în special pentru o țară mică precum Republica Moldova. Maia Sandu și-a exprimat speranța că Uniunea Europeană va reuși să impună reguli mai stricte pentru platformele de socializare. Or potrivit ei, dezvoltarea inteligenței artificiale complică situația, întrucât facilitează manipularea oamenilor și distribuirea conținutului fals.

În cadrul forumului, Maia Sandu a vorbit și despre obiectivul Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană. Potrivit ei, autoritățile își propun să finalizeze negocierile și activitățile necesare până în 2028, prin semnarea tratatului de aderare, iar țara să fie pregătită pentru aderare până la sfârșitul acestui deceniu, în 2030.

Moldova Security Forum se desfășoară în perioada 8-9 octombrie și include sesiuni publice, precum și reuniuni cu acces restricționat. Evenimentul este organizat de Konrad-Adenauer-Stiftung Moldova, IPRE, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării și Oficiul de Legătură NATO în Republica Moldova.

Republica Moldova nu intenționează, pentru moment, să închidă Ambasada de la Moscova, a declarat președinta Maia Sandu, întrebată dacă recentele incidente cu drone ar putea determina o astfel de decizie. Șefa statului a precizat că misiunea diplomatică are în continuare sarcini legate de cetățenii moldoveni aflați în Federația Rusă, transmite IPN.

„Ambasada de la Moscova are niște sarcini care țin de mai mulți cetățeni ai noștri care sunt acolo. Sunt cetățeni care au nevoie în continuare de acest sprijin și, pentru moment, decizia este să păstrăm lucrurile așa cum sunt”, a declarat Maia Sandu pentru presă.

Președinta a menționat însă că decizia ar putea fi revizuită în funcție de evoluția situației. „Dacă se vor întâmpla alte lucruri, se vor schimba circumstanțele, atunci o să revedem decizia și o să comunicăm”, susține Maia Sandu.

În august 2026, Ministerul Afacerilor Externe l-a rechemat pentru consultări pe ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, după ce o dronă de tip „dronă-rachetă” a căzut și a explodat în localitatea Crocmaz, raionul Ștefan Vodă. Darii nu a revenit până în prezent în Federația Rusă. Ulterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a confirmat că ambasadorul nu va reveni deocamdată la Moscova.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Maia Sandu: Războiul cognitiv, cel mai mare risc pentru Moldova în perspectiva următoarelor alegeri

Războiul cognitiv reprezintă cel mai mare risc pentru Republica Moldova în perspectiva următoarelor alegeri, consideră președinta Maia Sandu. La Moldova Security Forum, șefa statului a declarat că manipularea informațională devine tot mai subtilă, iar dezvoltarea inteligenței artificiale facilitează răspândirea conținutului fals, transmite IPN.

Maia Sandu a menționat că atacurile cibernetice, banii folosiți pentru cumpărarea politicienilor și alte tentative de influențare sunt periculoase, însă războiul cognitiv reprezintă un risc și mai mare pentru Moldova și alte democrații.

Potrivit președintei, Rusia angajează persoane în Republica Moldova pentru a crea rețele prin care sunt răspândite informații false. Ea a precizat că este nevoie de timp pentru a demonstra legătura dintre anumite conturi anonime și acțiunile de influențare, însă, în spatele acestora, s-ar afla persoane reale plătite de Rusia.

Șefa statului a subliniat că răspunsul la aceste amenințări trebuie să implice întreaga societate și Guvernul. În același timp, ea a spus că dialogul cu reprezentanții companiilor care dețin rețelele de socializare este dificil, în special pentru o țară mică precum Republica Moldova. Maia Sandu și-a exprimat speranța că Uniunea Europeană va reuși să impună reguli mai stricte pentru platformele de socializare. Or potrivit ei, dezvoltarea inteligenței artificiale complică situația, întrucât facilitează manipularea oamenilor și distribuirea conținutului fals.

În cadrul forumului, Maia Sandu a vorbit și despre obiectivul Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană. Potrivit ei, autoritățile își propun să finalizeze negocierile și activitățile necesare până în 2028, prin semnarea tratatului de aderare, iar țara să fie pregătită pentru aderare până la sfârșitul acestui deceniu, în 2030.

Moldova Security Forum se desfășoară în perioada 8-9 octombrie și include sesiuni publice, precum și reuniuni cu acces restricționat. Evenimentul este organizat de Konrad-Adenauer-Stiftung Moldova, IPRE, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării și Oficiul de Legătură NATO în Republica Moldova.

Activele oficiale de rezervă au ajuns la 5,45 miliarde de euro la sfârșitul lunii septembrie, în creștere cu peste 39 de milioane de euro față de luna august. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, de la începutul anului, rezervele au crescut cu circa 349 de milioane de euro, transmite IPN.

Potrivit BNM, creșterea din septembrie a fost determinată în principal de aprecierea față de euro a valutelor care intră în componența rezervelor, cu un impact de 59,85 milioane de euro, precum și de veniturile din gestionarea rezervelor valutare, care au constituit 13,61 milioane de euro.

În același timp, încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au însumat 5,76 milioane de euro. Din această sumă, 4,68 milioane de euro au reprezentat credite și granturi pentru proiecte investiționale, iar 1,08 milioane de euro – sprijin bugetar acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Pe de altă parte, rezervele au fost diminuate de plățile pentru serviciul datoriei publice externe, în valoare de aproape 19 milioane de euro, și de reevaluarea valorilor mobiliare din portofoliul de investiții, care a generat o scădere de 14,43 milioane de euro. Plățile Ministerului Finanțelor au constituit alte 4,3 milioane de euro.

Alte diminuări au fost generate de ieșirile nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate, în valoare de 1,35 milioane de euro, precum și de ieșirile din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 700 de mii de euro.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025