Atragerea investițiilor și finanțărilor europene, dar și prevenirea fraudelor și a neregulilor în gestionarea fondurilor se numără printre principalele direcții ale „Cărții Albe AMEERU – PACTU EMRO 2026”, prezentată de Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor. Documentul include 18 măsuri prioritare pentru autoritățile din Republica Moldova și România, formulate în urma consultărilor desfășurate la Chișinău la sfârșitul lunii iulie.
Într-o conferință de presă la IPN, directorul de programe IDEP-Moldova, Iurie Calestru, a declarat că măsurile au fost formulate în baza propunerilor mediului de afaceri și academic, ale administrației publice locale și ale societății civile. Documentul urmează să fie transmis inclusiv Parlamentului European și Comisiei Europene.
Potrivit lui Iurie Calestru, printre propuneri se numără instruirea beneficiarilor privind conformitatea înainte de contractarea granturilor, un protocol bilateral de cooperare instituțională și aplicarea principiului „once only”, prin care beneficiarii nu ar mai trebui să prezinte documente pe care autoritățile le dețin deja. Este propus și un termen orientativ de cel mult șase luni pentru contractarea proiectelor.
În domeniul investițiilor, Cartea Albă prevede consolidarea serviciilor de asistență pentru investitori, desemnarea unor manageri de caz pentru investițiile relevante și analizarea posibilității creării unui fond bilateral România-Republica Moldova pentru investiții, cofinanțare și granturi. Este propusă și o platformă economică comună cu informații despre oportunități, licitații, parteneri și consorții.
Iurie Calestru a menționat că, pentru sporirea transparenței în gestionarea fondurilor europene, documentul propune un tablou de bord și un „pașaport al proiectului”, care să permită urmărirea finanțării, sursei banilor și stadiului implementării. O altă măsură vizează crearea unui Consiliu Economic România-Republica Moldova, care să monitorizeze aplicarea propunerilor și să identifice eventualele blocaje.
Totodată, foaia de parcurs prevede desemnarea punctelor de contact și constituirea unui grup tehnic în primele 100 de zile, urmate de lansarea primelor proiecte-pilot în următoarele trei-șase luni. Într-un interval de până la doi ani, mecanismele validate ar putea fi extinse și digitalizate.
Directorul de programe IDEP a precizat că documentul are caracter orientativ și nu substituie pozițiile oficiale sau competențele instituțiilor participante. Acesta poate servi drept bază pentru inițiative legislative și administrative, proiecte-pilot și programe de cooperare.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.