Vladimir Mizdrenco: Curățenia malurilor Prutului necesită eforturi comune

Sursa foto: Vladimir Mizdrenco /FB

Gestionarea deșeurilor de pe malurile Prutului rămâne una dintre principalele probleme de mediu în raioanele din apropierea râului. Despre aceasta a declarat președintele raionului Râșcani, Vladimir Mizdrenco, referindu-se la situația din zonele în care oamenii vin să se odihnească vara.

Potrivit lui, în anii precedenți, după plecarea celor care veneau la odihnă, pe malurile Prutului rămânea o cantitate mare de deșeuri. „Oamenii lăsau vara, practic sub fiecare copac, resturile după odihnă”, a declarat Vladimir Mizdrenco într-un reportaj realizat de IPN.

Problema este deosebit de vizibilă în zonele de odihnă improvizate. Reprezentanții serviciilor de protecție a mediului menționează printre cele mai afectate teritorii zona localității Costești, precum și sectoarele din apropierea localităților Duruitoarea Nouă și Dumeni.

Vladimir Mizdrenco a menționat că la Costești problema a fost soluționată parțial după ce autoritățile locale, împreună cu Guvernul, au implementat un proiect prin care au fost instalate containere speciale și organizată evacuarea deșeurilor. Totuși, potrivit lui, infrastructura nu este suficientă. Este nevoie și de o schimbare a atitudinii oamenilor față de mediu și de promovarea unui comportament mai responsabil în timpul odihnei în natură. Și localnicii spun că poluarea malurilor Prutului a devenit o problemă tot mai vizibilă.

Unul dintre localnicii intervievați a spus că apa a devenit mai murdară, iar un altul a observat că râul a devenit mai puțin adânc. Ecologii subliniază că deșeurile menajere reprezintă doar una dintre problemele cu care se confruntă Prutul. Starea râului este influențată și de debitul redus al apei, starea vegetației de pe maluri și braconaj.

Acest material jurnalistic a fost elaborat de către Agenția de Presă IPN, în cadrul Programului de granturi mici pentru mass-media „Jurnalism comunitar pentru un mediu sănătos și justiție verde”, desfășurat în cadrul proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de AO EcoContact, cu suportul Suediei. Conținutul prezentului material jurnalistic constituie responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat opiniile EcoContact sau ale donatorului.

Vladimir Mizdrenco: Curățenia malurilor Prutului necesită eforturi comune

Sursa foto: Vladimir Mizdrenco /FB

Gestionarea deșeurilor de pe malurile Prutului rămâne una dintre principalele probleme de mediu în raioanele din apropierea râului. Despre aceasta a declarat președintele raionului Râșcani, Vladimir Mizdrenco, referindu-se la situația din zonele în care oamenii vin să se odihnească vara.

Potrivit lui, în anii precedenți, după plecarea celor care veneau la odihnă, pe malurile Prutului rămânea o cantitate mare de deșeuri. „Oamenii lăsau vara, practic sub fiecare copac, resturile după odihnă”, a declarat Vladimir Mizdrenco într-un reportaj realizat de IPN.

Problema este deosebit de vizibilă în zonele de odihnă improvizate. Reprezentanții serviciilor de protecție a mediului menționează printre cele mai afectate teritorii zona localității Costești, precum și sectoarele din apropierea localităților Duruitoarea Nouă și Dumeni.

Vladimir Mizdrenco a menționat că la Costești problema a fost soluționată parțial după ce autoritățile locale, împreună cu Guvernul, au implementat un proiect prin care au fost instalate containere speciale și organizată evacuarea deșeurilor. Totuși, potrivit lui, infrastructura nu este suficientă. Este nevoie și de o schimbare a atitudinii oamenilor față de mediu și de promovarea unui comportament mai responsabil în timpul odihnei în natură. Și localnicii spun că poluarea malurilor Prutului a devenit o problemă tot mai vizibilă.

Unul dintre localnicii intervievați a spus că apa a devenit mai murdară, iar un altul a observat că râul a devenit mai puțin adânc. Ecologii subliniază că deșeurile menajere reprezintă doar una dintre problemele cu care se confruntă Prutul. Starea râului este influențată și de debitul redus al apei, starea vegetației de pe maluri și braconaj.

Acest material jurnalistic a fost elaborat de către Agenția de Presă IPN, în cadrul Programului de granturi mici pentru mass-media „Jurnalism comunitar pentru un mediu sănătos și justiție verde”, desfășurat în cadrul proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de AO EcoContact, cu suportul Suediei. Conținutul prezentului material jurnalistic constituie responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat opiniile EcoContact sau ale donatorului.

Proprietarii celui mai mare transportator aerian din Republica Moldova resping cererea autorităților de a-și schimba structura de control, într-un moment în care compania se află sub presiunea unui termen-limită care expiră pe 22 septembrie. Anterior, surse guvernamentale au vorbit, pentru IPN, despre un plan în două etape care ar putea duce, în cazul unui refuz, la suspendarea activității FlyOne pe teritoriul Republicii Moldova.

Directorul general și fondatorul companiei, Mircea Maleca, insistă că FlyOne „nu are nicio restricție de operare” și că toate cursele se desfășoară conform orarului.

În centrul disputei dintre FlyOne și autorități se află hotărârea din 22 iunie a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), care i-a obligat pe fondatorii FlyOne să-și înstrăineze cotele-părți în termen de 90 de zile. Maleca susține că decizia s-ar întemeia pe prevederi legale abrogate și că examinarea, despre care afirmă că ar fi trebuit să dureze 45 de zile, s-a prelungit până la aproape 11 luni.

Autoritățile afirmă, însă, că procedura a durat aproape 11 luni deoarece FlyOne ar fi refuzat să furnizeze informații complete despre beneficiarii efectivi și despre fluxurile financiare dintre FlyOne Moldova și entitatea afiliată din Armenia – exact aspectele despre care CEIISS susține că nu au putut fi clarificate integral.

Maleca, într-un interviu pentru portalul Ziua, respinge acuzațiile de lipsă de transparență, afirmând că firma a furnizat „constant” informații despre structura acționariatului încă de la înființare. Este aceeași linie de apărare susținută anterior și de cofondatorul Vladimir Cebotari în declarațiile pentru IPN.

Atât Maleca, cât și Cebotari folosesc sintagma „atac raider” pentru a descrie acțiunile statului, sugerând că obiectivul real ar fi eliminarea FlyOne de pe piață în beneficiul unor actori apropiați actualei guvernări.

Maleca a insistat asupra importanței economice a companiei: peste 600 de angajați, o flotă de 30 de aeronave – despre care afirmă că reprezintă peste 85% din totalul avioanelor de pasageri înregistrate în Republica Moldova –, o creștere anuală de 25-30% și o contribuție anuală la buget estimată la circa jumătate de miliard de lei.

Cebotari declara anterior, într-o discuție cu IPN, că aproximativ 400 de mii de pasageri au deja bilete achiziționate, iar circa 300 de angajați au credite ipotecare și ar putea fi afectați direct de o eventuală sistare a operațiunilor.

Refuzul de a vinde și calea instanțelor

Mircea Maleca a confirmat faptul că FlyOne a contestat deja deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice și a inițiat o procedură de arbitraj internațional în materie de investiții împotriva statului. Acesta afirmă, de asemenea, că disputa ar putea ajunge, în cele din urmă, și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Combinată cu poziția fermă exprimată anterior pentru IPN de Vladimir Cebotari, potrivit căreia proprietarii companiei „nu iau în considerare” vânzarea participațiilor, escaladarea juridică dintre cele două părți crește probabilitatea ca, după expirarea termenului-limită impus, autoritățile să recurgă la procedurile care ar putea conduce la suspendarea activității FlyOne.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025