Autoritățile de la Chișinău urmăresc, în primul rând, schimbarea controlului asupra companiei aeriene FlyOne și transparentizarea relațiilor sale financiare, nu închiderea celui mai mare transportator aerian autohton, a declarat pentru IPN o sursă care cunoaște planurile autorităților în privința companiei. Dacă statul nu obține ceea ce solicită, suspendarea activității companiei rămâne varianta extremă, a precizat sursa.

„Scopul principal nu este închiderea FlyOne, ci determinarea companiei să-și schimbe structura de control și să asigure transparență deplină în privința relațiilor sale financiare”, a declarat sursa. „Planul B presupune suspendarea sau încetarea activității, dacă decizia autorităților nu va fi respectată”.

Separat, surse consultate de IPN au plasat măsurile de consolidare a controlului asupra infrastructurii strategice într-un context mai larg de securitate, marcat de tentativele de ingerință externă în alegerile din ultimii ani și de schemele de finanțare politică ilegală documentate de organele de drept.

Decizia CEIISS privind FlyOne nu menționează însă o eventuală implicare a companiei în asemenea activități și nu stabilește o legătură între operator și ingerințele rusești.

Contactat de IPN, cofondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari, a respins orice asociere a companiei cu aceste episoade și a calificat drept speculativă concentrarea atenției asupra unei singure rute și a unui singur operator. În plus, acesta a dat asigurări că nici FlyOne, nici reprezentanții companiei nu sunt vizați în anchetele penale ce vizează actele de corupție electorală și finanțare ilegală a concurenților electorali.

„Oamenii zboară din Rusia prin toate aceste destinații – Tbilisi, Erevan, Azerbaidjan, Istanbul. Cea mai mare parte zboară prin Istanbul. Este speculativ să iei o singură destinație și o singură companie. Dacă ne uităm la statistici, vom vedea că o asemenea abordare este tendențioasă”, a declarat Cebotari.

Mai mult, el a calificat acțiunile autorităților drept un „atac raider”, iar paralela cu Șor și Rusia o consideră absolut forțată, întrucât nu există nicio confirmare documentată care să ateste vreo legătură factuală.

„Noi suntem o companie aeriană care transportă pasageri din punctul A în punctul B. Responsabilitatea noastră este să ne îngrijim ca zborurile să decurgă în siguranță și să asigurăm condiții optime pentru pasageri. Iar dacă unii dintre ei au posibile implicații politice sau penale, de acest lucru trebuie să se preocupe instituțiile abilitate, nu compania care operează zborurile. Și, din toate informațiile publice, inclusiv din decizia CEIISS nu reiese că am avea vreo legătură cu aceste fapte. Acesta este doar un pretext invocat pentru a justifica un atac raider asupra unui agent economic”, a adăugat Vladimir Cebotari.

Un alt interlocutor al IPN, familiarizat cu abordarea autorităților, a declarat că problema controlului asupra companiilor strategice este examinată acum într-un context mai larg al securității naționale. Potrivit acestuia, statul urmărește să înțeleagă nu doar structura formală de proprietate a unor asemenea companii, ci și cine exercită controlul efectiv asupra lor, ce relații financiare există între entitățile afiliate din diferite jurisdicții și cât de transparente sunt aceste operațiuni.

90 de zile pentru schimbarea controlului

Pe 22 iunie, Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului (CEIISS) a refuzat aprobarea investițiilor FlyOne într-un domeniu considerat important pentru securitatea statului și a aplicat companiei clauza privind schimbarea controlului, cu termen până pe 22 septembrie.

Decizia a fost precedată de o procedură de examinare care a durat aproximativ 11 luni.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a comunicat că CEIISS a solicitat în repetate rânduri documente privind structura investițiilor, beneficiarii efectivi și operațiunile financiare dintre FlyOne Moldova și compania afiliată FlyOne Armenia. Potrivit concluziilor Consiliului, o parte dintre informațiile solicitate nu a fost prezentată integral.

FlyOne a respins însă afirmațiile privind lipsa de transparență. Potrivit lui Vladimir Cebotari, președintele Consiliului de administrație al FlyOne, operatorul a furnizat constant autorităților informații despre structura acționariatului și beneficiarii efectivi, de la fondarea companiei și până în prezent.

„Am demonstrat întotdeauna o transparență extinsă în ceea ce privește structura asociaților și beneficiarii efectivi, de la momentul fondării și până în prezent”, a declarat Cebotari pentru IPN.

Potrivit acestuia, compania a avut, de asemenea, „o transparență absolută” în raportarea financiară și a trecut prin multiple controale ale autorităților fără ca acestea să constate încălcări, menținând totodată disciplina la plata impozitelor.

Cebotari mai spune că decizia CEIISS ar contraveni legislației și nu poate fi pusă în aplicare în forma în care a fost adoptată. FlyOne a inițiat, de asemenea, o procedură de arbitraj internațional împotriva Republicii Moldova.

Următoarele alegeri

Îngrijorările autorităților nu se limitează la campaniile electorale deja încheiate. Potrivit unei surse din partidul de guvernământ, autoritățile pornesc de la premisa că rețelele care au încercat să influențeze alegerile din 2024 și 2025 își vor adapta metodele și vor căuta noi modalități de a transfera bani și de a deplasa persoane în timpul următoarelor cicluri electorale importante.

„Tocmai de aceea, atenția acordată infrastructurii de transport, financiare și altor sectoare strategice este privită tot mai mult nu doar ca o chestiune de reglementare a afacerilor, ci și ca un element de protejare a securității statului”, a declarat interlocutorul IPN.

SIS a acționat mai devreme

Actuala procedură în cazul FlyOne nu a început odată cu decizia CEIISS din iunie. În august 2025, Serviciul de Informații și Securitate a inclus FlyOne și mai multe persoane asociate companiei pe lista oficială a persoanelor fizice și juridice despre care există informații că ar fi asociate cu fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

Pe listă au fost incluși Vladimir Cebotari, Maria Cebotari, Mariana Tabuică, Mircea Maleca, Ina Maleca și Natalia Botnari. Printre persoanele juridice vizate s-a regăsit și Fly One SRL. Cebotari a contestat temeiurile acestor măsuri.

Includerea FlyOne pe lista SIS nu înseamnă că Plahotniuc este proprietarul companiei sau că o controlează. Decizia a precedat însă finalizarea verificării CEIISS, care a durat aproximativ 11 luni, și se înscrie într-un proces mai amplu de intensificare a controlului statului asupra companiilor pe care autoritățile le asociază cu persoane considerate potențiale riscuri din perspectiva sancțiunilor internaționale sau a securității.

Sursele consultate de IPN nu au putut confirma că decizia SIS a fost adoptată în mod special pentru a pregăti măsura luată ulterior de CEIISS în cazul FlyOne.

Planul A și Planul B

Pentru FlyOne, întrebarea esențială este acum ce se va întâmpla dacă operatorul nu va respecta cerința privind schimbarea controlului. Potrivit sursei, autoritățile nu urmăresc dispariția companiei de pe piață.

Planul A presupune continuarea activității FlyOne după schimbarea controlului și furnizarea către stat a informațiilor necesare privind structura de proprietate și relațiile financiare ale companiei.

Planul B ar urma să fie luat în calcul în cazul refuzului de a respecta cerințele și presupune utilizarea mecanismelor prevăzute de legislație, care ar putea conduce, în cele din urmă, la suspendarea activității companiei, a precizat sursa.

Reprezentanții FlyOne susțin însă că nu intenționează să-și vândă participațiile pentru a se conforma cerinței CEIISS și consideră că solicitarea Consiliului este nefondată atât din punct de vedere procedural, cât și pe fond.

„Nu luăm în considerare să vindem participația. Dacă se va ajunge acolo, compania moldovenească va fi închisă. Noi mai avem trei companii și vom continua să operăm prin ele. Grupul este mult mai mare și mai dezvoltat în alte piețe decât se crede”, a declarat co-fondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari, pentru IPN.

Potrivit acestuia, o eventuală oprire a activității FlyOne Moldova ar genera pierderi semnificative atât pentru pasageri, cât și pentru angajați.

„Aproximativ 400 de mii de pasageri au deja bilete cumpărate, în valoare de zeci de milioane de euro, sau chiar sute. Cineva va trebui să le restituie acești bani. Vorbim și despre 600 de locuri de muncă, iar aproximativ 300 dintre angajați au credite ipotecare”, susține Vladimir Cebotari.

Precedentul Lukoil

La sfârșitul anului 2025, CEIISS a cerut Lukoil să remedieze situația privind activele de infrastructură petrolieră de la Aeroportul Internațional Chișinău. Aceste evoluții au avut loc însă într-un context diferit, după ce autoritățile Statelor Unite au impus sancțiuni companiei petroliere ruse.

În ianuarie 2026, Consiliul a suspendat activitatea companiei în domeniile de importanță strategică pentru securitatea statului și a stabilit un termen-limită pentru transmiterea activelor de la aeroport.

Pe 29 ianuarie, autoritățile au anunțat că complexul petrolier deținut de Lukoil pe teritoriul Aeroportului Internațional Chișinău a trecut în proprietatea statului.

Circumstanțele cazurilor Lukoil și FlyOne sunt semnificativ diferite. Precedentul nu înseamnă că statul intenționează să naționalizeze FlyOne sau aeronavele companiei. El arată însă că mecanismul CEIISS poate merge dincolo de solicitarea unor documente suplimentare sau de modificarea structurii corporative și poate conduce, în ultimă instanță, la încetarea efectivă a activității operatorului dintr-un sector strategic.