Efectivul Armatei Naționale urmează să fie majorat, Anatolie Nosatîi

Efectivul Armatei Naționale urmează să fie majorat, iar structura de forțe va fi ajustată în funcție de pericolele și amenințările actuale la adresa Republicii Moldova. Declarația a fost făcută de ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, în contextul în care Parlamentul examinează astăzi structura și efectivul Armatei Naționale, într-o ședință cu ușile închise, transmite IPN.

Potrivit ministrului, efectivul armatei a fost redus în timp de la peste 9 000 de militari la aproximativ 6 500 de militari și 2 000 de angajați civili. „Armata Republicii Moldova ar trebui să fie într-un număr mai mare”, a declarat Anatolie Nosatîi în marja Moldova Security Forum.

Ministrul a precizat că, în cadrul reformei militare, autoritățile analizează structura de forțe și capabilitățile de care este nevoie, în baza Strategiei naționale de securitate, Strategiei naționale de apărare, Strategiei militare și a Planului de dezvoltare pe termen lung către anul 2035. „Tot astăzi va fi discutat și ce fel de structură trebuie să aibă armata, pornind de la pericolele și amenințările curente care există actualmente în direcția Republicii Moldova”, a spus ministrul.

Întrebat de jurnaliști dacă acest lucru înseamnă că efectivul armatei urmează să fie mărit, Anatolie Nosatîi a răspuns afirmativ. „Da, definitiv”, a declarat ministrul. Anatolie Nosatîi a mai spus că propunerea urmează să fie aprobată, iar informațiile vor fi aduse la cunoștința publicului.

În context, președinta Maia Sandu a explicat că proiectul privind aprobarea structurii generale și a efectivului Armatei Naționale va fi examinat în ședință închisă a Parlamentului, întrucât documentul este secret. „E o procedură firească, un document secret trebuie să respecte niște proceduri. De ce documentul e secret? Pentru că nu vrem ca alte țări, mai ales cele care sunt ostile Republicii Moldova, să cunoască aceste lucruri”, a declarat șefa statului.

Propunerea Guvernului de a înlocui cele 32 de raioane cu trei regiuni de dezvoltare se bucură de susținerea cetățenilor din teritoriu, susține șefa Direcției administrație publică locală din cadrul Guvernului, Diana Chiriac. Declarația a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Trei regiuni din 32 de raioane. Cum va fi pusă în practică reforma administrației publice locale de nivelul II”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit Dianei Chiriac, viitoarele regiuni vor avea rolul de a coordona politicile și proiectele de dezvoltare la nivel regional, fără a prelua atribuțiile primăriilor.

„Vor fi trei regiuni de dezvoltare. Ne dorim să fie niște motoare care vor exercita atribuțiile de dezvoltare a regiunilor. Ele nu vor presta servicii. Esența va fi în cadrul primăriilor. Ne dorim primării puternice, care să ofere servicii la nivel local”, a explicat șefa Direcției administrație publică locală din cadrul Guvernului.

Diana Chiriac a precizat că reforma urmărește delimitarea clară a responsabilităților dintre administrația regională și cea locală. Astfel, primăriile ar urma să rămână principalii furnizori de servicii pentru populație, în timp ce structurile regionale s-ar concentra pe dezvoltarea și coordonarea strategică a teritoriilor.

„Aceste regiuni nu vor presta servicii. Ele vor oferi suport de dezvoltare strategică la nivel de regiune. Regiunile de dezvoltare vor fi pentru planificarea, evaluarea și implementarea politicilor. Ele vor veni în suportul metodologic al primăriilor. 11 raioane vor fi în regiunea Nord, 13 raioane în regiunea Centru și 7 la Sud. Vor fi 273 de primării. Taraclia va avea statut separat, nu intră în zona de sud. UTA Găgăuzia rămâne separată. Municipiile Chișinău și Bălți își păstrează actualul statut și mandat”, a mai spus Diana Chiriac.

Reprezentanta Guvernului a declarat că, în urma consultărilor desfășurate în teritoriu, autoritățile au constatat o susținere pentru modelul celor trei regiuni de dezvoltare. „Avem un consens social în privința celor trei regiuni propuse de Guvern și așteptările oamenilor”, a punctat Diana Chiriac.

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de Presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Efectivul Armatei Naționale urmează să fie majorat, Anatolie Nosatîi

Efectivul Armatei Naționale urmează să fie majorat, iar structura de forțe va fi ajustată în funcție de pericolele și amenințările actuale la adresa Republicii Moldova. Declarația a fost făcută de ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, în contextul în care Parlamentul examinează astăzi structura și efectivul Armatei Naționale, într-o ședință cu ușile închise, transmite IPN.

Potrivit ministrului, efectivul armatei a fost redus în timp de la peste 9 000 de militari la aproximativ 6 500 de militari și 2 000 de angajați civili. „Armata Republicii Moldova ar trebui să fie într-un număr mai mare”, a declarat Anatolie Nosatîi în marja Moldova Security Forum.

Ministrul a precizat că, în cadrul reformei militare, autoritățile analizează structura de forțe și capabilitățile de care este nevoie, în baza Strategiei naționale de securitate, Strategiei naționale de apărare, Strategiei militare și a Planului de dezvoltare pe termen lung către anul 2035. „Tot astăzi va fi discutat și ce fel de structură trebuie să aibă armata, pornind de la pericolele și amenințările curente care există actualmente în direcția Republicii Moldova”, a spus ministrul.

Întrebat de jurnaliști dacă acest lucru înseamnă că efectivul armatei urmează să fie mărit, Anatolie Nosatîi a răspuns afirmativ. „Da, definitiv”, a declarat ministrul. Anatolie Nosatîi a mai spus că propunerea urmează să fie aprobată, iar informațiile vor fi aduse la cunoștința publicului.

În context, președinta Maia Sandu a explicat că proiectul privind aprobarea structurii generale și a efectivului Armatei Naționale va fi examinat în ședință închisă a Parlamentului, întrucât documentul este secret. „E o procedură firească, un document secret trebuie să respecte niște proceduri. De ce documentul e secret? Pentru că nu vrem ca alte țări, mai ales cele care sunt ostile Republicii Moldova, să cunoască aceste lucruri”, a declarat șefa statului.

Războiul cognitiv reprezintă cel mai mare risc pentru Republica Moldova în perspectiva următoarelor alegeri, consideră președinta Maia Sandu. La Moldova Security Forum, șefa statului a declarat că manipularea informațională devine tot mai subtilă, iar dezvoltarea inteligenței artificiale facilitează răspândirea conținutului fals, transmite IPN.

Maia Sandu a menționat că atacurile cibernetice, banii folosiți pentru cumpărarea politicienilor și alte tentative de influențare sunt periculoase, însă războiul cognitiv reprezintă un risc și mai mare pentru Moldova și alte democrații.

Potrivit președintei, Rusia angajează persoane în Republica Moldova pentru a crea rețele prin care sunt răspândite informații false. Ea a precizat că este nevoie de timp pentru a demonstra legătura dintre anumite conturi anonime și acțiunile de influențare, însă, în spatele acestora, s-ar afla persoane reale plătite de Rusia.

Șefa statului a subliniat că răspunsul la aceste amenințări trebuie să implice întreaga societate și Guvernul. În același timp, ea a spus că dialogul cu reprezentanții companiilor care dețin rețelele de socializare este dificil, în special pentru o țară mică precum Republica Moldova. Maia Sandu și-a exprimat speranța că Uniunea Europeană va reuși să impună reguli mai stricte pentru platformele de socializare. Or potrivit ei, dezvoltarea inteligenței artificiale complică situația, întrucât facilitează manipularea oamenilor și distribuirea conținutului fals.

În cadrul forumului, Maia Sandu a vorbit și despre obiectivul Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană. Potrivit ei, autoritățile își propun să finalizeze negocierile și activitățile necesare până în 2028, prin semnarea tratatului de aderare, iar țara să fie pregătită pentru aderare până la sfârșitul acestui deceniu, în 2030.

Moldova Security Forum se desfășoară în perioada 8-9 octombrie și include sesiuni publice, precum și reuniuni cu acces restricționat. Evenimentul este organizat de Konrad-Adenauer-Stiftung Moldova, IPRE, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării și Oficiul de Legătură NATO în Republica Moldova.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025