Cerere de recuzare în dosarul Plahotniuc. Procurorul respinge acuzațiile avocaților

Avocații lui Vlad Plahotniuc au cerut recuzarea procurorului Alexandru Cernei, în cadrul ședinței de judecată de la Curtea de Apel. Aceștia îl acuză acuză că ar fi prezentat instanței informații false și neveridice, cu scopul de a induce judecătorii în eroare. Procurorul respinge acuzațiile și susține că cererea de recuzare reprezintă un dezacord al apărării față de poziția acuzării. Cererea a fost respinsă de judecători, transmite IPN.

Avocatul Lucian Rogac a declarat în cadrul ședinței, că apărarea a solicitat și ridicarea unei excepții de neconstituționalitate privind prevederile legale referitoare la constituirea completului de judecată. Avocații contestă excluderea unui judecător din complet și susțin că înlocuitorul acestuia nu a fost desemnat aleatoriu, prin Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor, ci numit de președintele instanței. Instanța se află în deliberare asupra acestei solicitări.

Totodată, apărarea a insistat asupra audierii lui Vladimir Andronachi, susținând că declarațiile acestuia ar putea combate presupunerile pe care s-ar fi bazat sentința primei instanțe. Procurorul a amintit însă că Andronachi a refuzat să facă declarații pentru a nu se autoincrimina, motiv pentru care solicitarea a fost respinsă.

Potrivit procurorului Alexandru Cernei, până la momentul declarațiilor făcute presei, instanța examinase aproximativ 30 de cereri ale apărării, majoritatea fiind respinse. Procurorul a precizat că o parte dintre solicitări nu au fost înaintate în instanța de fond și, din acest motiv, nu pot fi acceptate în apel.

Vlad Plahotniuc a fost prezent la ședință în format de videoconferință.

Fostul lider democrat Vlad Plahotniuc a fost condamnat de prima instanță în luna aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel atât de avocați cât și de procurori.

Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie reorganizat prin absorbție de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Un proiect de lege în acest sens, care prevede modificarea cadrului normativ în contextul reorganizării structurilor din subordinea Ministerului Culturii, a fost înregistrat în Parlament de deputatul Virgiliu Pâslariuc, transmite IPN.

Inițiativa legislativă prevede modificarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și a Legii privind Fondul național al culturii. Astfel, referințele la Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie înlocuite cu cele la Centrul Național de Cultură Tradițională, iar atribuțiile privind identificarea, documentarea, cercetarea și expertizarea științifică a patrimoniului cultural imaterial și etnografic vor fi reglementate în mod corespunzător.

Nota de fundamentare arată că reorganizarea este motivată de faptul că activitatea Institutului Patrimoniului Cultural ține în principal de domeniul cercetării, aflat în responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării. Deși Ministerul Culturii exercită calitatea de fondator al institutului, finanțarea acestuia este asigurată prin intermediul Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, absorbția de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” ar urma să integreze activitatea de cercetare într-un cadru instituțional corespunzător profilului său.

Inițiativa urmărește consolidarea sistemului național de cercetare și inovare în domeniul patrimoniului cultural, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor instituționale, financiare și administrative.

Pentru anul 2026, bugetul aprobat inițial pentru Institutul Patrimoniului Cultural a fost de 11,68 milioane de lei, fiind majorat ulterior la 11,89 milioane de lei. Până la elaborarea notei de fundamentare, instituția cheltuise 7,61 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 64% din bugetul precizat.

Potrivit autorului, implementarea proiectului nu va necesita alocarea unor mijloace financiare suplimentare de la bugetul de stat. Eventualele cheltuieli aferente reorganizării, inclusiv cele pentru disponibilizarea personalului, vor fi suportate de Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, în limita alocațiilor aprobate și a resurselor disponibile.

Proiectul urmează să fie transmis Guvernului pentru avizare și supus consultărilor publice.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Cerere de recuzare în dosarul Plahotniuc. Procurorul respinge acuzațiile avocaților

Avocații lui Vlad Plahotniuc au cerut recuzarea procurorului Alexandru Cernei, în cadrul ședinței de judecată de la Curtea de Apel. Aceștia îl acuză acuză că ar fi prezentat instanței informații false și neveridice, cu scopul de a induce judecătorii în eroare. Procurorul respinge acuzațiile și susține că cererea de recuzare reprezintă un dezacord al apărării față de poziția acuzării. Cererea a fost respinsă de judecători, transmite IPN.

Avocatul Lucian Rogac a declarat în cadrul ședinței, că apărarea a solicitat și ridicarea unei excepții de neconstituționalitate privind prevederile legale referitoare la constituirea completului de judecată. Avocații contestă excluderea unui judecător din complet și susțin că înlocuitorul acestuia nu a fost desemnat aleatoriu, prin Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor, ci numit de președintele instanței. Instanța se află în deliberare asupra acestei solicitări.

Totodată, apărarea a insistat asupra audierii lui Vladimir Andronachi, susținând că declarațiile acestuia ar putea combate presupunerile pe care s-ar fi bazat sentința primei instanțe. Procurorul a amintit însă că Andronachi a refuzat să facă declarații pentru a nu se autoincrimina, motiv pentru care solicitarea a fost respinsă.

Potrivit procurorului Alexandru Cernei, până la momentul declarațiilor făcute presei, instanța examinase aproximativ 30 de cereri ale apărării, majoritatea fiind respinse. Procurorul a precizat că o parte dintre solicitări nu au fost înaintate în instanța de fond și, din acest motiv, nu pot fi acceptate în apel.

Vlad Plahotniuc a fost prezent la ședință în format de videoconferință.

Fostul lider democrat Vlad Plahotniuc a fost condamnat de prima instanță în luna aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel atât de avocați cât și de procurori.

Stocurile de securitate de gaz natural, în volum de 56,3 milioane de metri cubi, au fost constituite integral și depozitate în România și Ucraina, pentru asigurarea aprovizionării în sezonul rece 2026-2027. Cantitățile sunt depozitate în proporții aproximativ egale în România și Ucraina. Măsurile luate pentru iarnă au fost examinate de Comisia pentru pregătirea sezonului de încălzire, transmite IPN.

Energocom a contractat integral cantitățile de gaze naturale planificate pentru perioada octombrie 2026 – martie 2027. Pentru regiunea transnistreană, Moldovagaz a raportat, de asemenea, constituirea stocurilor necesare pentru întreaga perioadă rece a anului.

Din cele 52 de măsuri prevăzute în Planul de pregătire pentru sezonul de încălzire, 27 au fost realizate integral, 21 sunt realizate parțial, iar patru sunt în proces de realizare. Întrucât sezonul de încălzire a început, autoritățile urmăresc finalizarea acțiunilor restante și asigurarea funcționării în siguranță a sectorului energetic.

În sectorul energiei electrice, linia de 400 kV Vulcănești–Chișinău a fost finalizată, iar la Stația Electrică Chișinău continuă verificările necesare punerii în funcțiune a echipamentelor. Până la sfârșitul anului 2026, contractele ferme de energie electrică la prețuri fixe pot acoperi până la 50% din necesarul de import. Pentru perioada de după 1 ianuarie 2027 urmează să fie definitivate mecanismele de achiziție și de asigurare a securității aprovizionării.

Termoelectrica a început livrarea agentului termic către 135 de grădinițe, 49 de școli, 25 de instituții medicale, 104 blocuri locative, 35 de case particulare, trei instituții de învățământ superior și 95 de agenți economici. Directorul întreprinderii, Iurie Razlovan, a declarat că toți consumatorii pot fi conectați la solicitare, inclusiv cei care au datorii.

Printre acțiunile care urmează să fie finalizate se numără planul preventiv pentru gestionarea eventualelor reduceri sau întreruperi ale livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană. De asemenea, autoritățile urmăresc asigurarea combustibilului pentru instituțiile publice, evaluarea disponibilității cărbunelui pe piață și trecerea la comercializarea motorinei corespunzătoare sezonului rece.

Consolidarea securității cibernetice a infrastructurii energetice se numără, de asemenea, printre prioritățile pentru perioada următoare. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că pentru fiecare măsură rămasă au fost stabilite responsabilități și termene concrete, iar instituțiile și operatorii trebuie să fie pregătiți să intervină coordonat, inclusiv în cazul unor perturbări regionale.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025