Subsemnatul, Cornel Dudnic, candidat independent la funcția de Bașcan al Găgăuziei, declar că organele de drept și organele electorale ale Republicii Moldova exercită presiuni sistematice asupra mea personal, precum și asupra voluntarilor, susținătorilor și participanților la campania mea electorală.

Sunt convins că actuala guvernare utilizează în mod deliberat legislația electorală, resursa administrativă și organele de drept pentru a limita concurența politică, a crea obstacole candidaților independenți și a intimida alegătorii.

Nu este vorba despre încălcări izolate comise de anumiți funcționari, ci despre o practică consolidată de presiune administrativă care, în opinia mea, este folosită pentru a restrânge activismul politic al cetățenilor.

Declarațiile mele se întemeiază pe circumstanțe concrete, pe observațiile mele personale și pe documente oficiale, anexate la prezenta declarație.

1. Urmărirea de către poliție și ingerința în întâlnirile cu alegătorii

În ultimele două săptămâni, după ce am declarat că intenționez să obțin eliberarea fostei bașcane a Găgăuziei, Evghenia Guțul, mamă a doi copii minori, constat personal că automobilul meu este urmărit sistematic de angajați ai poliției.

Polițiștii mă urmăresc, fotografiază automobilul și apar practic la fiecare întâlnire cu alegătorii.

Adesea, la doar câteva minute după sosirea mea într-o instituție publică, acolo apar angajați ai poliției, uneori în grupuri de câte patru-cinci persoane.

Conducătorii instituțiilor sunt constrânși să furnizeze fotografii și rapoarte despre întâlnirile cu candidatul, și asta în timp real, chiar în timpul întâlnirilor.

În unele cazuri, polițiștii intră din proprie inițiativă în încăperile în care se desfășoară întâlnirile și mă fotografiază pe mine și pe cetățenii prezenți.

Deosebit de revoltător este faptul că asemenea acțiuni au loc în prezența profesorilor, a angajaților instituțiilor publice și a altor cetățeni, care se tem să obiecteze deschis sau să depună ulterior mărturie despre cele întâmplate.

Declar că o astfel de ingerință în întâlnirile mele cu alegătorii este inadmisibilă.

Mă adresez public conducerii Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției al Republicii Moldova.

În baza cărui temei legal se efectuează însoțirea automobilului meu?

Cine dă dispozițiile respective?

În ce scop se colectează informații despre deplasările mele, despre întâlnirile mele și despre cetățenii prezenți la acestea?

Cer încetarea urmăririi nejustificate de către poliție, a fotografierii participanților la întâlniri și a oricăror acțiuni care pot fi percepute de cetățeni drept intimidare pentru convingerile lor politice.

2. Amenzile în masă și atmosfera de frică în rândul alegătorilor

Doresc să atrag atenția, separat, asupra atmosferei de frică ce, în opinia mea, s-a instaurat în societate ca urmare a campaniei fără precedent de tragere în masă a cetățenilor la răspundere contravențională pentru presupuse încălcări ale legislației electorale, desfășurate după alegerile pentru funcția de Bașcan din 2023.

Reamintesc că este vorba despre amenzi cuprinse între 25 și 30 de mii de lei, care, pentru mii de cetățeni, în special pentru pensionari, au devenit o adevărată catastrofă financiară.

Mă aflu în contact permanent cu un avocat care a contestat aproximativ o mie de procese-verbale contravenționale întocmite pentru presupusă corupere electorală după alegerile din 2023.

O parte considerabilă a acestor cauze îi privește pe pensionari, iar la întocmirea și examinarea proceselor-verbale au fost admise încălcări grave ale garanțiilor procesuale prevăzute de legislația Republicii Moldova.

Sunt convins că multe dintre aceste decizii au fost ilegale și disproporționate.

În prezent, împreună cu juriștii, examinăm posibilitatea unei sesizări colective a Curții Europene a Drepturilor Omului pentru apărarea drepturilor cetățenilor afectați.

Sunt convins că statul nu are dreptul să folosească lupta împotriva încălcărilor electorale drept instrument de intimidare în masă a propriei populații.

Toate acestea reprezintă primul rezultat al transferului atribuțiilor de organizare a alegerilor în Găgăuzia de la Comrat la Chișinău. Astăzi vedem consecințele restrângerii atribuțiilor UTA Găgăuzia de a organiza în mod autonom alegerile.

Oamenii se tem să vină la întâlnirile cu candidații. Oamenii se tem să-și exprime deschis simpatiile politice, să-și susțină semenii care împărtășesc aceleași idei și să participe la viața publică a autonomiei.

Oamenii au fost pur și simplu intimidați.

Prin urmare, declar: ceea ce se întâmplă reprezintă, în opinia mea, o presiune nu doar asupra candidaților și a voluntarilor acestora, ci, în primul rând, asupra alegătorilor înșiși.

Apel către organizațiile pentru apărarea drepturilor omului

Profitând de ocazie, mă adresez public tuturor organizațiilor naționale și internaționale pentru apărarea drepturilor omului care monitorizează respectarea drepturilor omului și a standardelor democratice.

Realizați sondaje independente și obiective în rândul locuitorilor Găgăuziei, pentru a stabili dacă cetățenii resimt frică sau se simt amenințați de actuala guvernare din cauza convingerilor lor politice și a participării la procesul electoral.

Vă rog să nu vă limitați la studierea documentelor oficiale, a proceselor-verbale contravenționale și a rapoartelor autorităților de stat.

Întrebați-i direct pe oameni cât de liberi se simt astăzi, dacă pot susține deschis candidații, dacă pot participa la întâlnirile electorale și dacă își pot exprima propria opinie politică fără teama de consecințe.

Sper că organizațiile pentru apărarea drepturilor omului vor aborda această chestiune în mod obiectiv, independent de interesele politice, iar rezultatele obținute se vor regăsi în rapoartele lor publice.

Nu pot exista alegeri libere acolo unde cetățeanul se teme să-și exprime deschis convingerile politice.

3. Urmărirea contravențională a participanților la campania electorală

La 22 octombrie 2026, angajații poliției au întocmit două procese-verbale cu privire la contravenție în privința unui participant la campania mea electorală.

Un proces-verbal se referă la amplasarea unui afiș electoral pe o proprietate privată, iar cel de-al doilea – la utilizarea unui cort de agitație electorală în orașul Vulcănești. În baza ambelor procese-verbale au fost aplicate amenzi.

În plus, la 19 octombrie 2026, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei mi-a adresat o solicitare oficială nr. 27. Aceasta conținea cerințe absurde de a prezenta explicații detaliate privind instalarea și utilizarea cortului de agitație electorală.

Organul electoral a solicitat informații despre organizatori, proprietarul cortului, terenul utilizat, materialele de agitație electorală, cheltuielile de transport, finanțare și alte circumstanțe.

Pentru pregătirea explicațiilor și a documentelor au fost acordate doar trei zile.

La 26 octombrie 2026 a urmat o nouă adresare: Atenționarea oficială nr. 39.

În aceasta, organul electoral a recunoscut că încălcările privind amplasarea corturilor în Vulcănești și Ceadîr-Lunga au fost ulterior înlăturate.

Totuși, în privința afișului electoral amplasat pe o casă privată cu acordul verbal al proprietarului, mi s-a prescris să prezint un contract scris și să reflect costul amplasării în raportul financiar sau să înlătur afișul. Totodată, organul electoral a avertizat asupra posibilității aplicării unor măsuri mai severe.

Drept urmare, o activitate obișnuită de agitație electorală a devenit obiectul unor verificări repetate ale poliției, al unor procese-verbale contravenționale, al unor cerințe financiare și al unor atenționări oficiale.

Calific ansamblul acestor acțiuni drept manifestare a unei presiuni administrative excesive asupra unui candidat independent și asupra participanților la campania sa electorală.

Cer anularea celor două procese-verbale din 22 octombrie 2026 și a deciziilor de aplicare a amenzilor adoptate în baza acestora, încetarea urmăririi contravenționale respective, precum și revizuirea Atenționării nr. 39.

4. Transformarea ajutorului voluntar al cetățenilor în servicii comerciale

Regulamentele electorale în vigoare stabilesc proceduri excesiv de complicate de evidență a ajutorului voluntar acordat candidaților.

În special, punctul 68 al Regulamentului privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC) nr. 1185/2023, prevede evaluarea activității de voluntariat la prețul mediu de piață.

Anexa nr. 4 la regulamentul menționat impune ținerea unui registru special, cu indicarea datelor cu caracter personal ale voluntarilor, a tipului de activitate prestată și a evaluării bănești a acesteia.

În practică, candidaților li se cere, de asemenea, perfectarea documentară a activității voluntarilor și evidența timpului consumat de aceștia.

O situație similară apare și în cazul amplasării materialelor de agitație electorală. Dacă un cetățean pune în mod benevol la dispoziție propriul gard sau peretele casei pentru amplasarea unui afiș, candidatului i se cere să încheie un contract scris și să reflecte valoarea de piață a acestui ajutor în raportul financiar.

La determinarea valorii serviciilor prestate cu titlu gratuit se aplică cerințe de evaluare la prețul pieței, inclusiv obținerea de oferte comerciale și calcularea valorii medii.

Consider absurdă situația în care susținerea politică voluntară a unui cetățean este asimilată, în scopul evidenței financiare, unui serviciu comercial.

Legea trebuie să asigure transparența finanțării reale a alegerilor, nu să creeze obstacole artificiale cetățenilor care doresc să-și susțină benevol candidatul.

Cer abrogarea evaluării obligatorii a muncii neremunerate a voluntarilor la valoarea de piață și a cerințelor conexe privind ținerea unor registre financiare speciale ale activității de voluntariat.

5. Restricționarea întâlnirilor cu alegătorii și închirierea obligatorie a spațiilor publice

O atenție aparte merită practica organizării întâlnirilor candidaților cu colectivele de muncă ale instituțiilor publice.

Pentru a vizita o clădire administrativă și a desfășura o întâlnire de o jumătate de oră cu cetățenii care lucrează acolo, candidatului i se impune să încheie un contract de închiriere a încăperii și să achite utilizarea acesteia din fondul electoral.

De fapt, candidatul care vine pentru 30 de minute să se întâlnească cu angajații unei instituții trebuie să închirieze încăperea în care aceiași oameni lucrează zilnic.

În susținerea celor afirmate, prezint două cazuri concrete.

La 26 octombrie 2026, din fondul meu electoral au fost transferați 500 de lei în baza contractului încheiat cu primăria satului Djoltai.

La 27 octombrie 2026, o plată similară, în sumă de 500 de lei, a fost transferată în baza contractului încheiat cu primăria satului Gaidar.

Suma totală a acestor două plăți a constituit 1 000 de lei.

Documentele de plată respective se anexează. Copiile contractelor în baza cărora au fost efectuate plățile vor fi anexate suplimentar.

Totodată, legislația stabilește restricții stricte privind constituirea fondului electoral, primirea donațiilor de la persoane fizice și juridice și utilizarea mijloacelor bănești.

Se creează un cerc vicios: statul îi cere candidatului să plătească chiar și pentru o comunicare de scurtă durată cu alegătorii, complicând, în același timp, la maximum finanțarea legală a campaniei sale.

Recunosc necesitatea respectării neutralității politice a instituțiilor publice și a asigurării unor condiții egale pentru toți candidații.

Consider însă că modul de punere la dispoziție a încăperilor pentru întâlnirile cu angajații trebuie să fie rezonabil, transparent și să nu creeze obstacole financiare nejustificate.

6. Colectarea datelor cu caracter personal ale voluntarilor și răspunderea pentru securitatea acestora

O îngrijorare serioasă aparte o reprezintă cerințele organelor electorale privind colectarea datelor cu caracter personal ale participanților la campanie.

Candidatul și trezorierul acestuia sunt obligați să țină documentația stabilită de regulamente, inclusiv informații despre persoanele care acordă ajutor voluntar.

Registrele respective prevăd indicarea numelui, prenumelui, numărului de identificare de stat (IDNP) și a naturii activității voluntarului.

În cadrul perfectării participării cetățenilor la campanie se înaintează, de asemenea, cerințe privind furnizarea unor date personale suplimentare, inclusiv rechizitele actelor de identitate și adresele de domiciliu.

Se pune o întrebare de principiu: cine poartă răspundere pentru securitatea acestor date, dacă candidatul și trezorierul sunt obligați să le colecteze și să le păstreze la cererea autorităților de stat?

În condițiile răspândirii fraudelor comise cu utilizarea datelor cu caracter personal, asemenea cerințe trebuie să aibă un temei legal clar și să fie însoțite de garanții de securitate solide.

În Republica Moldova este în vigoare Legea nr. 195/2024 privind protecția datelor cu caracter personal. Această lege consacră principiile legalității prelucrării, minimizării datelor colectate, confidențialității și responsabilității operatorului.

Adresez Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova și Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal următoarele întrebări.

Prima. În baza cărui temei legal candidatul și trezorierul acestuia sunt obligați să colecteze un volum atât de mare de informații personale despre cetățenii care participă cu titlu gratuit la campania electorală?

A doua. Cine este, în acest caz, operatorul datelor cu caracter personal, cine stabilește scopurile și mijloacele prelucrării acestora și cine poartă răspundere pentru o eventuală scurgere de date?

A treia. Ce măsuri de securitate sunt obligați să asigure candidatul și trezorierul, cum trebuie păstrate informațiile obținute, cine are dreptul de acces la acestea și în ce termene trebuie distruse?

A patra. Sunt cerințele regulamentelor electorale conforme cu principiul minimizării datelor cu caracter personal, stabilit de legislația în vigoare a Republicii Moldova?

Cer efectuarea unei verificări oficiale a conformității regulamentelor electorale în vigoare cu Legea nr. 195/2024 și furnizarea unor explicații scrise motivate la toate întrebările enumerate.

7. Poziția mea

Doresc să subliniez că nu mă opun controlului de stat asupra respectării legislației electorale.

Nu mă opun investigării cazurilor reale de corupere a alegătorilor, de finanțare ilegală a partidelor politice sau a altor încălcări dovedite ale legii.

Mă opun însă categoric transformării controlului de stat într-un instrument de presiune administrativă și de restrângere a drepturilor politice ale cetățenilor.

În opinia mea, actuala guvernare utilizează în mod deliberat organele de drept și procedurile electorale pentru a crea obstacole candidaților independenți, a limita concurența politică și a instaura o atmosferă de frică în rândul alegătorilor.

O asemenea practică contravine principiilor alegerilor libere și ale statului democratic.

Deosebit de periculoasă consider situația în care cetățeanul ajunge să perceapă orice participare la viața politică drept riscul de a fi citat la poliție, tras la răspundere contravențională sau supus unor sancțiuni financiare.

Frica de stat nu trebuie să devină factorul determinant al comportamentului politic al cetățenilor.

Cerințe

În legătură cu cele expuse, cer:

1. Încetarea imediată a urmăririi nejustificate de către poliție și a ingerinței în întâlnirile mele cu alegătorii.
2. Anularea celor două procese-verbale contravenționale din 22 octombrie 2026 și a deciziilor de aplicare a amenzilor adoptate în baza acestora, precum și încetarea urmăririi respective a participanților la campania mea electorală.
3. Revizuirea Atenționării oficiale a Consiliului Electoral Central al Găgăuziei nr. 39 din 26 octombrie 2026 și evaluarea proporționalității cerințelor formulate.
4. Abrogarea prevederilor regulamentelor electorale care obligă candidații să evalueze munca neremunerată a voluntarilor la prețul mediu de piață și să țină registre speciale de evaluare financiară a acesteia.
5. Asigurarea unor condiții egale și nediscriminatorii pentru desfășurarea întâlnirilor candidaților cu colectivele de muncă ale instituțiilor publice, prin excluderea cerințelor contractuale și financiare nejustificate.
6. Revizuirea procedurilor excesiv de complicate de finanțare a campaniilor electorale, cu menținerea controlului asupra legalității încasării și utilizării mijloacelor bănești.
7. Efectuarea unei verificări oficiale a conformității regulamentelor CEC cu Legea nr. 195/2024 privind protecția datelor cu caracter personal, stabilirea temeiurilor legale, a limitelor și a răspunderii pentru prelucrarea datelor cu caracter personal ale participanților la campanii.
8. Asigurarea neutralității politice a organelor de drept și a organelor electorale, prin excluderea utilizării procedurilor administrative pentru exercitarea de presiuni asupra candidaților și a susținătorilor acestora.

Apeluri

De asemenea, fac apel către:

1. organizațiile naționale și internaționale pentru apărarea drepturilor omului să realizeze un studiu independent privind nivelul presiunii politice și al fricii în rândul locuitorilor Găgăuziei, inclusiv o evaluare a impactului amenzilor contravenționale în masă și al acțiunilor organelor de drept asupra libertății de exprimare a voinței politice a cetățenilor, cu publicarea ulterioară a rezultatelor;
2. organizațiile internaționale, observatorii și misiunile diplomatice acreditate în Republica Moldova să acorde atenție circumstanțelor expuse și să le ofere o evaluare obiectivă, în limitele competențelor lor.

Nu cer pentru mine niciun privilegiu.

Cer un singur lucru: ca statul să înceteze să trateze fiecare cetățean activ din punct de vedere politic drept un potențial contravenient.

Alegerile trebuie să fie o competiție a ideilor, a programelor și a încrederii cetățenilor, nu o competiție a resurselor administrative, a verificărilor polițienești și a restricțiilor birocratice.

Cornel DUDNIC
Candidat independent la funcția de Bașcan al Găgăuziei
2 noiembrie 2026

DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.