Sondaj IMAS: Stoianoglo conduce în intențiile de vot pentru funcția de bașcan, dar mulți alegători sunt încă indeciși

Candidatul independent Alexandr Stoianoglo conduce în intențiile de vot pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, însă aproximativ 30% dintre alegători sunt încă indeciși. Potrivit unui sondaj realizat de IMAS, circa 29% dintre respondenți l-ar vota pe Stoianoglo dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare, iar aproximativ 12% l-ar susține pe Fiodor Gagauz, candidatul Partidului Socialiștilor.

În cadrul unei conferințe de presă la IPN, directorul IMAS, Doru Petruți, a declarat că, între cele două etape ale cercetării, intenția de vot pentru Alexandr Stoianoglo a scăzut de la peste 32% la aproximativ 29%. În schimb, susținerea pentru Fiodor Gagauz a crescut de la circa 3% la aproape 12%, după ce acesta a fost desemnat candidatul PSRM.

Potrivit lui Doru Petruți, în aceeași perioadă a crescut și susținerea pentru Ivanna Koksal, de la aproximativ 6% la aproape 10%, precum și pentru Serghei Anastasov, de la 4,5% la puțin peste 6%. Circa 30% dintre respondenți nu au decis încă pentru cine vor vota.

Într-un scenariu ipotetic privind alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, organizate pe liste de partid, PSRM ar obține aproximativ 34% din voturi. Acesta ar fi urmat de Partidul „Inima Moldovei”, cu 9%, Partidul Comuniștilor, cu 7%, Partidul „Moldova Mare”, cu 4,4%, și Partidul Acțiune și Solidaritate, cu 3%.

Referitor la orientarea externă, Doru Petruți a menționat că 52% dintre respondenți preferă o politică echilibrată între Rusia și Europa. Alți 39% optează pentru o orientare pro-rusă, în timp ce 5% susțin o direcție proeuropeană.

În cazul unor referendumuri, 90% dintre respondenți s-ar pronunța împotriva aderării Republicii Moldova la NATO, iar aceeași proporție ar respinge unirea țării cu România.

Sondajul IMAS a fost realizat în două etape: în septembrie, pe un eșantion de 818 persoane, și în octombrie, pe un eșantion de 825 de persoane din UTA Găgăuzia. Marja maximă de eroare este de ±3,4% pentru fiecare etapă.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Locuitorii Găgăuziei sunt nemulțumiți de situația economică, percep relația cu autoritățile centrale drept tensionată și își doresc schimbări. Totodată, identitatea culturală și lingvistică rămâne strâns legată de spațiul rus, iar majoritatea cetățenilor susțin o relație echilibrată între Republica Moldova și Rusia. Datele au fost prezentate de IMAS în cadrul studiului „Găgăuzia 2026: societate, identitate și opțiuni politice”.

Într-o conferință de presă la IPN, directorul IMAS, Doru Petruți, a declarat că 75% dintre respondenți sunt deloc sau nu prea mulțumiți de situația economică din Găgăuzia. Doar 8% se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți. Nemulțumirea se reflectă și în așteptările privind viitorul: 37% cred că vor trăi mai prost sau mult mai prost, în timp ce 17% se așteaptă la o îmbunătățire a condițiilor de trai.

Dorința de schimbare este pronunțată: 59% dintre respondenți consideră că Găgăuzia are nevoie de schimbări majore, iar 30% pledează pentru modificări prudente. Doar 8% preferă continuarea actualei direcții de dezvoltare.

În privința autorităților, 61% dintre participanții la sondaj sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de activitatea autorităților publice locale. Percepția este însă mult mai critică în cazul instituțiilor centrale: 71% se declară nemulțumiți de activitatea Guvernului, iar 91% sunt mai degrabă sau deloc mulțumiți de activitatea președintei Maia Sandu. Sondajul indică, de asemenea, un nivel ridicat de nemulțumire față de activitatea Adunării Populare a Găgăuziei.

Relația dintre Comrat și Chișinău este percepută drept tensionată de majoritatea respondenților. Aproximativ 48% o descriu ca fiind foarte rece sau conflictuală, iar alți 33% o consideră mai degrabă rece.

Pe dimensiunea geopolitică, sondajul arată o orientare predominantă spre Rusia. Aceasta este considerată cel mai important partener extern de 62% dintre respondenți, urmată de Turcia, cu 19%. Uniunea Europeană este menționată de 5%, iar România de 1%. Întrebați ce orientare de politică externă ar trebui să urmeze Republica Moldova, 39% au optat pentru apropierea de Rusia, 4% pentru cea de Uniunea Europeană, în timp ce 52% preferă o abordare echilibrată între Rusia și statele europene.

Sondajul IMAS a fost realizat în două etape: în septembrie, pe un eșantion de 818 persoane, și în octombrie, pe un eșantion de 825 de persoane din UTA Găgăuzia. Marja maximă de eroare este de ±3,4% pentru fiecare etapă.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Sondaj IMAS: Stoianoglo conduce în intențiile de vot pentru funcția de bașcan, dar mulți alegători sunt încă indeciși

Candidatul independent Alexandr Stoianoglo conduce în intențiile de vot pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, însă aproximativ 30% dintre alegători sunt încă indeciși. Potrivit unui sondaj realizat de IMAS, circa 29% dintre respondenți l-ar vota pe Stoianoglo dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare, iar aproximativ 12% l-ar susține pe Fiodor Gagauz, candidatul Partidului Socialiștilor.

În cadrul unei conferințe de presă la IPN, directorul IMAS, Doru Petruți, a declarat că, între cele două etape ale cercetării, intenția de vot pentru Alexandr Stoianoglo a scăzut de la peste 32% la aproximativ 29%. În schimb, susținerea pentru Fiodor Gagauz a crescut de la circa 3% la aproape 12%, după ce acesta a fost desemnat candidatul PSRM.

Potrivit lui Doru Petruți, în aceeași perioadă a crescut și susținerea pentru Ivanna Koksal, de la aproximativ 6% la aproape 10%, precum și pentru Serghei Anastasov, de la 4,5% la puțin peste 6%. Circa 30% dintre respondenți nu au decis încă pentru cine vor vota.

Într-un scenariu ipotetic privind alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, organizate pe liste de partid, PSRM ar obține aproximativ 34% din voturi. Acesta ar fi urmat de Partidul „Inima Moldovei”, cu 9%, Partidul Comuniștilor, cu 7%, Partidul „Moldova Mare”, cu 4,4%, și Partidul Acțiune și Solidaritate, cu 3%.

Referitor la orientarea externă, Doru Petruți a menționat că 52% dintre respondenți preferă o politică echilibrată între Rusia și Europa. Alți 39% optează pentru o orientare pro-rusă, în timp ce 5% susțin o direcție proeuropeană.

În cazul unor referendumuri, 90% dintre respondenți s-ar pronunța împotriva aderării Republicii Moldova la NATO, iar aceeași proporție ar respinge unirea țării cu România.

Sondajul IMAS a fost realizat în două etape: în septembrie, pe un eșantion de 818 persoane, și în octombrie, pe un eșantion de 825 de persoane din UTA Găgăuzia. Marja maximă de eroare este de ±3,4% pentru fiecare etapă.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Republica Moldova și-a inaugurat Consulatul Onorific la Nicosia, capitala Ciprului. Potrivit autorităților, reprezentanța va contribui la facilitarea dialogului și a contactelor dintre cetățenii celor două state, precum și la identificarea unor noi oportunități economice, transmite IPN.

Consulatul va fi condus de Ioannis Georgoulas, numit consul onorific al Republicii Moldova în Cipru. Prezent la ceremonia de inaugurare, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, i-a mulțumit pentru efortul depus în deschiderea consulatului și disponibilitatea de a promova interesele Republicii Moldova.

„Ne bucurăm să extindem prezența Republicii Moldova în Cipru prin inaugurarea Consulatului Onorific. Îi suntem recunoscători domnului Ioannis Georgoulas pentru asumarea acestui rol și avem încrederea că va valorifica legăturile pe care le are pentru a apropia țările noastre”, a menționat Mihai Popșoi.

La rândul său, ministrul afacerilor externe al Ciprului, Constantinos Kombos, a evidențiat relațiile bune dintre cele două state, inclusiv sprijinul Ciprului pentru parcursul european al Republicii Moldova. Oficialul și-a exprimat încrederea că deschiderea consulatului va contribui la consolidarea cooperării bilaterale.

La rândul său, Ioannis Georgoulas și-a confirmat angajamentul de a contribui la impulsionarea cooperării moldo-cipriote, inclusiv la o mai bună cunoaștere a Republicii Moldova în Cipru.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025