Elena Mârzac: Incidentele cu drone reprezintă un risc real pentru securitatea Moldovei

Sursa foto: Elena Mârzac / Facebook

Încălcările tot mai frecvente ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone reprezintă un risc real pentru securitatea țării și a populației, iar autoritățile trebuie să consolideze capacitățile de detectare și intervenție, dar și sistemele de avertizare a cetățenilor. Declarația a fost făcută de experta în securitate și comunicare strategică Elena Mârzac, cofondatoarea și directoarea Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare în cadrul unei dezbateri publice organizate de Agenția de presă IPN, cu genericul „Securitatea Republicii Moldova la răscruce de vremi și interese geopolitice”.

Experta în securitate menționează că Ministerul Apărării a raportat 65 de incidente cu drone de la începutul anului până pe 23 octombrie, dintre care 17 în ultima lună. Elena Mârzac consideră că aceste încălcări ale spațiului aerian nu sunt întâmplătoare și avertizează că dronele pot provoca explozii, incendii, rănirea oamenilor și avarierea infrastructurii, făcând referire inclusiv la aparatul „Geran-4”, descoperit recent în raionul Telenești.

În opinia sa, Republica Moldova are nevoie nu doar de echipamente pentru detectarea și identificarea dronelor, ci și de mijloace de intervenție și de sisteme eficiente de avertizare civilă. Totodată, fiecare incident trebuie documentat riguros, iar în acest proces, cooperarea cu România și Ucraina este esențială.

Totodată, referindu-se la regiunea transnistreană, Elena Mârzac a declarat că protestele de la Tiraspol și pregătirile pentru așa-numitele alegeri din decembrie pot fi folosite pentru a pune presiune asupra Chișinăului. Experta consideră că autoritățile trebuie să evite escaladarea tensiunilor și să mențină dialogul privind aprovizionarea cu energie și apă, educația și libera circulație a locuitorilor din regiune.

Elena Mârzac a subliniat că integrarea europeană și reintegrarea țării trebuie coordonate, iar riscurile militare din regiunea transnistreană, monitorizate permanent. Potrivit expertei, incidentele cu drone, amenințările cibernetice și vulnerabilitățile energetice fac parte dintr-un tablou mai larg al amenințărilor hibride, care necesită o cooperare mai strânsă cu partenerii externi.

Dezbaterea publică „Securitatea Republicii Moldova la răscruce de vremi și interese geopolitice” este ediția a 361- a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

Șase drone au explodat pe teritoriul Republicii Moldova în luna octombrie, iar spațiul aerian a fost încălcat de 19 ori. Incidentele au fost înregistrate în mai multe raioane ale țării și în patru localități din regiunea transnistreană, anunță Ministerul Apărării.

Potrivit instituției, cinci dintre explozii au avut loc pe 3 octombrie, în extravilanul orașului Căușeni și în localitățile Constantinovca din raionul Căușeni, Crocmaz, raionul Ștefan Vodă, Puhăceni, raionul Anenii Noi și Dubovca, raionul Hâncești. Un alt incident a fost înregistrat pe 16 octombrie, când o dronă a explodat în apropierea satului Scăieni, raionul Dondușeni, transmite IPN.

Încălcările spațiului aerian au fost înregistrate în raioanele Căușeni, Ștefan Vodă, Anenii Noi, Hâncești, Ocnița, Dondușeni, Telenești, Călărași, Ungheni și Edineț, precum și în patru localități din stânga Nistrului.

Ministerul Apărării precizează că incidentele s-au produs în contextul atacurilor Federației Ruse asupra Ucrainei, care au continuat pe parcursul lunii octombrie și au provocat distrugeri și victime în rândul populației civile.

De la începutul anului 2026, au fost înregistrate 67 de incidente de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova. Începând cu anul 2022, numărul total al incidentelor a ajuns la 104.

În contextul acestor amenințări, Ministerul Apărării susține că este necesară dezvoltarea capacităților de supraveghere, detectare și neutralizare a dronelor, dar e nevoie și de investiții în capacitatea de apărare a țării.

Instituția îndeamnă cetățenii să anunțe imediat Serviciul 112 dacă depistează drone sau fragmente ale acestora.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Elena Mârzac: Incidentele cu drone reprezintă un risc real pentru securitatea Moldovei

Sursa foto: Elena Mârzac / Facebook

Încălcările tot mai frecvente ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone reprezintă un risc real pentru securitatea țării și a populației, iar autoritățile trebuie să consolideze capacitățile de detectare și intervenție, dar și sistemele de avertizare a cetățenilor. Declarația a fost făcută de experta în securitate și comunicare strategică Elena Mârzac, cofondatoarea și directoarea Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare în cadrul unei dezbateri publice organizate de Agenția de presă IPN, cu genericul „Securitatea Republicii Moldova la răscruce de vremi și interese geopolitice”.

Experta în securitate menționează că Ministerul Apărării a raportat 65 de incidente cu drone de la începutul anului până pe 23 octombrie, dintre care 17 în ultima lună. Elena Mârzac consideră că aceste încălcări ale spațiului aerian nu sunt întâmplătoare și avertizează că dronele pot provoca explozii, incendii, rănirea oamenilor și avarierea infrastructurii, făcând referire inclusiv la aparatul „Geran-4”, descoperit recent în raionul Telenești.

În opinia sa, Republica Moldova are nevoie nu doar de echipamente pentru detectarea și identificarea dronelor, ci și de mijloace de intervenție și de sisteme eficiente de avertizare civilă. Totodată, fiecare incident trebuie documentat riguros, iar în acest proces, cooperarea cu România și Ucraina este esențială.

Totodată, referindu-se la regiunea transnistreană, Elena Mârzac a declarat că protestele de la Tiraspol și pregătirile pentru așa-numitele alegeri din decembrie pot fi folosite pentru a pune presiune asupra Chișinăului. Experta consideră că autoritățile trebuie să evite escaladarea tensiunilor și să mențină dialogul privind aprovizionarea cu energie și apă, educația și libera circulație a locuitorilor din regiune.

Elena Mârzac a subliniat că integrarea europeană și reintegrarea țării trebuie coordonate, iar riscurile militare din regiunea transnistreană, monitorizate permanent. Potrivit expertei, incidentele cu drone, amenințările cibernetice și vulnerabilitățile energetice fac parte dintr-un tablou mai larg al amenințărilor hibride, care necesită o cooperare mai strânsă cu partenerii externi.

Dezbaterea publică „Securitatea Republicii Moldova la răscruce de vremi și interese geopolitice” este ediția a 361- a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

Rusia s-a retras oficial din Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Anunțul a fost făcut de Consiliul Europei, care a precizat că Moscova a notificat instituția despre intenția de retragere în octombrie 2025, transmite IPN.

Președintele Comitetului european pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, Alan Mitchell, a declarat că retragerea Rusiei duce la încetarea mandatului de monitorizare al organismului pe teritoriul rus. Acesta a subliniat, de asemenea, că decizia pune capăt oricărui control independent asupra locurilor de detenție din Rusia.

Decretul prezidențial privind ieșirea din această convenție a fost semnat de Vladimir Putin în septembrie 2025 la propunerea Guvernului rus. Motivele inițiativei nu au fost precizate.

În context, Ministerul de Externe al Ucrainei a calificat decizia drept o recunoaștere de facto a practicării sistematice a torturii și o încercare a Moscovei de a se sustrage răspunderii pentru încălcări grave ale drepturilor omului.

Comitetul european pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradant a publicat anterior mai multe rapoarte privind încălcările convenției de către Rusia. Acestea au inclus cazuri din Cecenia, spitalele psihiatrice, închisorile rusești sau relatările privind torturarea suspecților în dosarul atacului terorist de la sala de concerte „Crocus City Hall” din martie 2024, soldat cu moartea a 149 de persoane și rănirea a peste 500.

Ultimul raport a fost publicat în noiembrie 2024 și a vizat decesul în detenție al politicianului de opoziție Alexei Navalnîi. Acesta sesizase în repetate rânduri condițiile de detenție asemănătoare torturii. Ministerul rus de Externe a numit atunci problemele semnalate de Comitet ca fiind „politizate” și „ambigue”, afirmând că Rusia este „șantajată”.

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a decis, în martie 2022, încetarea calității Rusiei de membru al Consiliului Europei, în urma declanșării invaziei la scară largă în Ucraina. Totodată, Moscova a notificat atunci Curtea Europeană a Drepturilor Omului că nu va mai executa hotărârile acesteia.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025