Măsurile luate de Guvern în perioada stării de urgență nu sunt suficiente. Acea subvenționare pentru agenții economici, prin restituirea impozitelor, este o soluție care arată bine ca susținere pentru mediul de afaceri, dar impactul bugetar este supraestimat. Totodată, unul dintre efectele măsurilor adoptate este stimularea concedierilor, din păcate, prin acordarea acelui ajutor de șomaj. Opiniile în acest sens au fost exprimate în cadrul unei dezbateri, organizate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, transmite IPN.
Economistul Marcel Spătari, director Syndex România, a declarat că deocamdată nu este clară procedura legată de restituirea impozitelor din salarii, nici pentru FISC, nici pentru contabili. Pe de o parte, autoritățile vorbesc despre insituirea unui moratoriu la controale, dar pe de altă parte, agenții economici care vor beneficia de această subvenționare vor fi supuși unui control tematic. Potrivit expertului, în condițiile în care o parte din firme sunt în piața gri, ele nu-și doresc și se tem de vreun control. Un alt aspect al acestei măsuri ține de mărimea finală a scutirilor de care vor beneficia agenții economici. Și aceasta pentru că, dacă se iau în calcul cheltuielile aferente salariilor, impactul nu va fi nici pe departe de peste 40% cum anunță autoritățile.
Potrivit lui, măsura de subvenționare pentru firmele mici, corelate cu măsura privind ajutorul de șomaj, fac mai mult rău decât bine. Salariații deja cer să fie concediați pentru a beneficia de acel ajutor de șomaj – care în practică este mai mare decât ar fi ajutorul de șomaj tehnic. Angajații, care au un salariu de trei mii de lei pe hârtie și intră în șomaj tehnic, vor primi mai puțin decât un șomer, pentru că i se achită 50% din salariu și mai are de plătit toate cotizațiile sociale, medicale. Or șomerul primește 2775 de lei, din care nu plătește impozite. În opinia sa, este o situație ciudată, pentru că cel care își păstrează locul de muncă primește mai puțini bani decât un șomer. Expertul mai crede că ar fi fost mai rațional ca bugetul prevăzut pentru acordarea ajutorului de șomaj să fie direcționat pentru achitarea șomajului tehnic, direct salariaților, așa cum se întâmplă, de exemplu, în România.
Vladislav Caminschi, directorul executiv al Confederației Naționale a Patronatului, a menționat că o bună parte din angajatori s-a confruntat cu stoparea circuitului economic. Majoritatea aplică șomajul tehnic, pentru că este o măsură mai puțin costisitoare, achitând angajaților 50% din salariu. Totodată, există două extreme – de a păstra salariatul, plătindu-i salariul, sau îl concediază și aici fiecare calculează impactul. Întreprinderile mici și mijlocii, cu o rentabilitate mică, nu-și pot păstra anajații. Întreprinderile medii o pot face, dar tot nu pentru o perioadă îndelungată.
Dezbaterea „Impactul COVID-19 asupra Republicii Moldova: Cum putem ameliora situația salariaților în perioada de criză?”a fost organizată de IPRE, cu suportul Fundației Hanns Seidel.
Notă: Curtea Constituțională a suspendat legea pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea și care venea cu mai multe măsuri de susținere a cetățenilor și agenților economici în perioada stării de urgență. Anunțul a fost făcut de premierul Ion Chicu în cadrul unui briefing de presă.