Un pacient tratat de COVID-19 este primul în țară care a donat plasmă

Un pacient tratat de COVID-19 a donat plasmă sanguină marți, 21 aprilie, fiind primul caz în Republica Moldova. Plasma sanguină a unui singur pacient vindecat de COVID-19 poate contribui la tratarea a cel puțin trei bolnavi de aceeași boală în stare gravă, transmite IPN.

Într-un interviu pentru Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Svetlana Cebotari, șefa Centrului Național de Transfuzie a Sângelui, a remarcat că metoda de tratare cu plasmă este reglementată în Republica Moldova  din 13 aprilie, respectiv din această dată, cadrele medicale din spitale au început să informeze pacienții însănătoșiți.

O persoană tratată de COVID-19 poate dona plasmă după 14 zile din momentul dispariției ultimului simptom al bolii sau însănătoșirea completă. O singură donare de plasmă de la o persoană, în jur de 600 ml, se separă în trei doze a câte 200 ml și, respectiv, se oferă pentru trei pacienți. Tratamentul presupune administrarea unei doze pe zi. Pentru fiecare pacient se administrează până la cinci doze.

Persoanele pot dona plasmă atât la Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, care dispune de subdiviziuni în Bălți, Cahul și Chișinău, cât și în alte centre de donare.

Plasma cu anticorpi se va recolta doar de la bărbații care au avut COVID-19 și s-au însănătoșit. Svetlana Cebotari explică că rareori transfuzia de plasmă poate dezvolta o reacție adversă gravă, sindromul TRALI – o leziune pulmonară acută asociată cu transfuzia. Pentru a reduce la pacient acest risc, plasma pentru transfuzie este de obicei colectată de la o persoană care nu a avut niciodată sarcină. În acest sens, femeile fac parte din grupul de risc sporit, în sângele cărora se regăsesc anticorpi anti-HLA/HPA/HNA, ce produc sindromul TRALI, clinic manifestându-se cu insuficiență respiratorie acută. „Pornind de la faptul că infecția COVID-19 afectează plămânii și deși este dovedit că sindromul TRALI se întâlnește foarte rar, trebuie să fim conștienți și să nu expunem pacientul unei eventuale reacții adverse, colectarea plasmei doar de la bărbați exclude totalmente acest risc”, a declarat directoarea CNTS.

În Republica Moldova sunt înregistrați 2614 bolnavi de COVID-19, dintre care 505 s-au tratat.

Primăria municipiului Chișinău organizează festivalul „Te salut, Chișinău!”, cu ocazia celor 590 de ani de la prima atestare documentară a orașului (17-19 iulie) /Strada pietonală „Eugen Doga” /ora 18:00/.

În sectoarele capitalei se desfășoară campionatul municipal la șah și joc de dame pentru seniori /18-19 iulie/.

Primăria municipiului Chișinău desfășoară în sectoarele capitalei iarmaroace și târguri cu produse și mărfuri autohtone /18-19 iulie/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Un pacient tratat de COVID-19 este primul în țară care a donat plasmă

Un pacient tratat de COVID-19 a donat plasmă sanguină marți, 21 aprilie, fiind primul caz în Republica Moldova. Plasma sanguină a unui singur pacient vindecat de COVID-19 poate contribui la tratarea a cel puțin trei bolnavi de aceeași boală în stare gravă, transmite IPN.

Într-un interviu pentru Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Svetlana Cebotari, șefa Centrului Național de Transfuzie a Sângelui, a remarcat că metoda de tratare cu plasmă este reglementată în Republica Moldova  din 13 aprilie, respectiv din această dată, cadrele medicale din spitale au început să informeze pacienții însănătoșiți.

O persoană tratată de COVID-19 poate dona plasmă după 14 zile din momentul dispariției ultimului simptom al bolii sau însănătoșirea completă. O singură donare de plasmă de la o persoană, în jur de 600 ml, se separă în trei doze a câte 200 ml și, respectiv, se oferă pentru trei pacienți. Tratamentul presupune administrarea unei doze pe zi. Pentru fiecare pacient se administrează până la cinci doze.

Persoanele pot dona plasmă atât la Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, care dispune de subdiviziuni în Bălți, Cahul și Chișinău, cât și în alte centre de donare.

Plasma cu anticorpi se va recolta doar de la bărbații care au avut COVID-19 și s-au însănătoșit. Svetlana Cebotari explică că rareori transfuzia de plasmă poate dezvolta o reacție adversă gravă, sindromul TRALI – o leziune pulmonară acută asociată cu transfuzia. Pentru a reduce la pacient acest risc, plasma pentru transfuzie este de obicei colectată de la o persoană care nu a avut niciodată sarcină. În acest sens, femeile fac parte din grupul de risc sporit, în sângele cărora se regăsesc anticorpi anti-HLA/HPA/HNA, ce produc sindromul TRALI, clinic manifestându-se cu insuficiență respiratorie acută. „Pornind de la faptul că infecția COVID-19 afectează plămânii și deși este dovedit că sindromul TRALI se întâlnește foarte rar, trebuie să fim conștienți și să nu expunem pacientul unei eventuale reacții adverse, colectarea plasmei doar de la bărbați exclude totalmente acest risc”, a declarat directoarea CNTS.

În Republica Moldova sunt înregistrați 2614 bolnavi de COVID-19, dintre care 505 s-au tratat.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a declarat că modificările privind competențele autonomiei găgăuze în organizarea alegerilor nu reprezintă o atingere adusă statutului acesteia. „Găgăuzia nu are dușmani în Moldova”, a declarat Tănase în emisiunea „Teritoria Svobodî” cu Lilia Burakovski, transmite IPN.

Alexandru Tănase a mai afirmat că Comratul este „manipulat cu obrăznicie”. „Îmi pare foarte rău că, după 30 de ani, acolo nu sunt reprezentate normal alte partide politice, iar politicienii cu orientare pro-moscovită controlează situația din autonomie”, a precizat fostul președinte al Curții Constituționale.

În opinia sa, aceasta este o restanță a Chișinăului, pentru care țara va plăti un preț mare din cauza ignorării situației din regiune.

El a menționat că, cel mai probabil, vor fi operate modificări legislative, potrivit cărora Chișinăul va desemna el însuși organele electorale care vor organiza alegerile în Găgăuzia – la data stabilită de Adunarea Populară.

„Găgăuzia nu are niciun dușman în Republica Moldova. Nu există niciun politician – nici măcar cel mai marginal – care să spună că autonomia trebuie lichidată sau că anumite competențe trebuie reduse”, a conchis fostul președinte al Curții Constituționale.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025