UE alocă un milion de euro pentru acces la Wi-Fi gratuit în cel puțin 30 de localități din Moldova

Sursa foto: Guvern

Uniunea Europeană va finanța cu un milion de euro instalarea unor puncte de acces gratuit și securizat la Wi-Fi în cel puțin 30 de localități din țară. Totodată, urmează să fie pregătit un proiect pentru dezvoltarea unui centru de date securizat. Cele două inițiative au fost anunțate în cadrul primei reuniuni a Platformei pentru Conectivitate Digitală, transmite IPN.

Potrivit executivului, programul WiFi4Moldova prevede crearea unor puncte de acces la internet în special în comunitățile insuficient deservite. În cadrul reuniunii a fost anunțată lansarea apelului de participare la program.

Cea de-a doua inițiativă vizează pregătirea unui proiect pentru construirea unui centru de date securizat, rezilient și sustenabil, cu sprijinul Comisiei Europene și al Swedfund, instituția suedeză de finanțare a dezvoltării. Centrul ar urma să contribuie la protejarea și continuitatea serviciilor publice digitale, dezvoltarea capacităților de stocare în cloud și utilizarea inteligenței artificiale.

Prezent la eveniment, premierul Vasile Tofan a declarat că digitalizarea este esențială pentru competitivitatea economică și integrarea Moldovei în piața europeană, subliniind că țara trebuie să concureze prin rapiditate și simplificarea procedurilor pentru afaceri.

În același timp, președinta Maia Sandu a evidențiat importanța dezvoltării unor conexiuni digitale sigure, care să sprijine integrarea europeană și să creeze noi oportunități economice.

La rândul său, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a subliniat importanța investițiilor în infrastructura digitală securizată și în cooperarea regională. În cadrul reuniunii au fost semnate zece declarații de intenție cu țări partenere, companii europene și instituții financiare internaționale, care vizează inclusiv conectivitatea prin satelit, cercetarea și inovarea.

Platforma pentru Conectivitate Digitală, organizată de Guvern și Comisia Europeană, reunește în perioada 9-10 noiembrie, reprezentanți ai UE, regiunii Mării Negre, Caucazului de Sud, Turciei și Asiei Centrale. Discuțiile se concentrează pe securitatea cibernetică, inteligența artificială, infrastructura digitală și oportunitățile de investiții regionale.

Uniunea Europeană oferă un sprijin suplimentar de 30 de milioane de euro Republicii Moldova, destinat reducerii costurilor la energie pentru gospodăriile vulnerabile. Anunțul a fost făcut de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, în plenul Parlamentului, unde a vorbit despre susținerea europeană pentru Moldova și progresele în procesul de aderare la UE, transmite IPN.

Oficiala europeană a explicat că noile evoluții de pe piețele energetice, inclusiv închiderea strâmtorii Ormuz și scăderea nivelului apei în Dunăre și Prut, au contribuit la creșterea prețurilor la energie și au creat noi incertitudini. „Din acest motiv, am propus încă 30 de milioane de euro pentru Republica Moldova, pentru cetățenii dumneavoastră, ca să ușurăm povara costurilor ridicate la energie pentru moldovenii care au cea mai mare nevoie de sprijin”, a menționat comisara europeană.

Marta Kos a menționat că Uniunea Europeană va continua să sprijine Republica Moldova în consolidarea independenței energetice și dezvoltarea economiei. Totodată, ea a anunțat că anul viitor va fi pregătit un nou pachet de sprijin financiar, care va începe în 2028 și va continua asistența oferită prin Planul de creștere pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, aflat în derulare până la sfârșitul anului 2027.

Potrivit Martei Kos, dacă Republica Moldova va continua reformele în ritmul actual, ar putea închide până la 25 de capitole de negociere până la sfârșitul anului 2027, ceea ce ar permite încheierea negocierilor de aderare la începutul anului 2028. Ea a subliniat că acest obiectiv este ambițios, și a dat asigurări că Moldova poate conta pe sprijinul Comisiei Europene.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

UE alocă un milion de euro pentru acces la Wi-Fi gratuit în cel puțin 30 de localități din Moldova

Sursa foto: Guvern

Uniunea Europeană va finanța cu un milion de euro instalarea unor puncte de acces gratuit și securizat la Wi-Fi în cel puțin 30 de localități din țară. Totodată, urmează să fie pregătit un proiect pentru dezvoltarea unui centru de date securizat. Cele două inițiative au fost anunțate în cadrul primei reuniuni a Platformei pentru Conectivitate Digitală, transmite IPN.

Potrivit executivului, programul WiFi4Moldova prevede crearea unor puncte de acces la internet în special în comunitățile insuficient deservite. În cadrul reuniunii a fost anunțată lansarea apelului de participare la program.

Cea de-a doua inițiativă vizează pregătirea unui proiect pentru construirea unui centru de date securizat, rezilient și sustenabil, cu sprijinul Comisiei Europene și al Swedfund, instituția suedeză de finanțare a dezvoltării. Centrul ar urma să contribuie la protejarea și continuitatea serviciilor publice digitale, dezvoltarea capacităților de stocare în cloud și utilizarea inteligenței artificiale.

Prezent la eveniment, premierul Vasile Tofan a declarat că digitalizarea este esențială pentru competitivitatea economică și integrarea Moldovei în piața europeană, subliniind că țara trebuie să concureze prin rapiditate și simplificarea procedurilor pentru afaceri.

În același timp, președinta Maia Sandu a evidențiat importanța dezvoltării unor conexiuni digitale sigure, care să sprijine integrarea europeană și să creeze noi oportunități economice.

La rândul său, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a subliniat importanța investițiilor în infrastructura digitală securizată și în cooperarea regională. În cadrul reuniunii au fost semnate zece declarații de intenție cu țări partenere, companii europene și instituții financiare internaționale, care vizează inclusiv conectivitatea prin satelit, cercetarea și inovarea.

Platforma pentru Conectivitate Digitală, organizată de Guvern și Comisia Europeană, reunește în perioada 9-10 noiembrie, reprezentanți ai UE, regiunii Mării Negre, Caucazului de Sud, Turciei și Asiei Centrale. Discuțiile se concentrează pe securitatea cibernetică, inteligența artificială, infrastructura digitală și oportunitățile de investiții regionale.

Unii candidați la alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei fac în campania electorală promisiuni care nu țin de atribuțiile deputaților regionali și declară venituri suspect de mici. Verificarea profilurilor electorale a scos la iveală cazuri în care candidații declară venituri foarte mici sau chiar inexistente, deși dețin bunuri valoroase. Declarațiile au fost făcute de jurnalistul de la Comrat, Piotr Garciu, în cadrul dezbaterilor publice „Specificul alegerilor din anul 2026 în Adunarea Populară din UTAG”, organizate de Agenția de presă IPN.

Potrivit lui Piotr Garciu, unii candidați își construiesc campania în jurul proiectelor de infrastructură, deși implementarea acestora nu ține direct de atribuțiile deputaților APG, care votează programele și alocările bugetare propuse de Comitetul Executiv. Jurnalistul a menționat și cazul unui candidat care ar fi promis modificarea unor taxe, fără a ține cont de limitele competențelor fiscale ale regiunii.

În același timp, referindu-se la integritatea candidaților, jurnalistul a menționat verificarea profilurilor electorale ale candidaților. În urma unei analize, care a vizat inclusiv veniturile declarate, bunurile deținute și eventualele probleme cu legea au fost identificați candidați cu venituri oficiale foarte mici, dar și persoane care nu au declarat niciun venit în anul 2025, deși dețin automobile și alte bunuri.

Pe de altă parte, Piotr Garciu a atras atenția că persoanele cu pregătire profesională și experiență nu sunt întotdeauna dispuse să candideze, întrucât politica este asociată frecvent în regiune cu scandalurile și corupția. În opinia sa, sistemul electoral din regiune permite obținerea unui mandat cu un număr relativ mic de voturi, ceea ce nu favorizează întotdeauna o competiție bazată pe programe electorale și competențe.

De asemenea, Piotr Garciu a menționat că Partidul Socialiștilor are o organizare mai puternică în regiune, însă apariția altor formațiuni sporește concurența electorală, în care candidații independenți continuă să joace un rol important. Totodată, jurnalistul a menționat că nu toți candidații sunt deschiși față de presă, deși echipa care le-a verificat profilurile, din care a făcut parte și el, nu a întâmpinat obstacole majore.

Dezbaterea publică „Specificul alegerilor din anul 2026 în Adunarea Populară din UTAG” este ediția a 362-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025