Un grup de foști demnitari, experți și reprezentanți ai societății civile s-au reunit în cadrul asociației obștești „Congresul Mondial al Moldovenilor” și pregătesc organizarea unui congres în luna martie, cu aproximativ 800 de participanți din țară și din diaspora. Evenimentul va aborda subiecte precum viitorul Republicii Moldova, depopularea, dezvoltarea economică, identitatea moldovenească și legăturile cu cetățenii stabiliți peste hotare.
În cadrul unei conferințe de presă la IPN, membrii noii asociații, înregistrată pe 20 octombrie, au declarat că își propun să creeze o platformă permanentă de dialog între persoane cu viziuni politice și geopolitice diferite. Jurnalistul Valeriu Reniță a precizat că organizația nu pretinde că reprezintă toți moldovenii și că urmărește să încurajeze dezbateri civilizate, inclusiv pe teme controversate precum limba și identitatea. Totodată, inițiativa nu urmărește crearea unui partid politic.
Unul dintre coordonatorii comitetului organizatoric, Ion Guțu, a declarat că inițiativa a pornit din preocuparea pentru viitorul țării și diviziunile existente în societate. Organizatorii își propun să transforme congresul într-un cadru de dialog între cetățenii din țară și diaspora și să elaboreze un proiect de dezvoltare a Republicii Moldova până în 2050. Pe termen lung, aceștia intenționează să constituie un Consiliu Internațional al Moldovenilor și o fundație internațională pentru consolidarea legăturilor cu diaspora.
Istoricul Victor Țvircun a afirmat că inițiativa urmărește consolidarea societății, întărirea statalității și apărarea dreptului cetățenilor de a-și afirma identitatea. El a menționat că la congres vor putea participa persoane din diverse domenii, indiferent de locul în care trăiesc sau de convingerile politice.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Dumitru Pulbere, a abordat subiectul identității lingvistice, criticând modificările prin care limba română a fost consacrată drept limbă de stat. Acesta s-a pronunțat pentru promovarea identității moldovenești și a denumirii de „limbă moldovenească”.
La rândul său, politologul Cornel Ciurea a spus că viitorul congres ar trebui să reunească atât susținători ai unei identități moldovenești civice, cât și persoane care o definesc în termeni etnici. În opinia sa, evenimentul ar putea oferi un cadru pentru discutarea diferențelor de viziune privind identitatea și viitorul Republicii Moldova.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.