Reușitele, problemele și riscurile procesului de aderare a Moldovei la UE. Dezbatere IPN

Progresele înregistrate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, provocările legate de armonizarea legislației naționale, dar și riscurile generate de presiunile hibride sunt principalele subiecte abordate în cadrul dezbaterii publice „Reușitele, problemele și riscurile procesului de aderare a Moldovei la UE”, organizată de Agenția de presă IPN. Participanții la dezbatere au analizat etapele negocierilor de aderare, rezultatele obținute până în prezent și perspectivele deschiderii ultimelor clustere de negociere.

În debutul dezbaterii, expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a explicat mecanismul negocierilor de aderare și etapele pe care trebuie să le parcurgă Republica Moldova pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene.

„Negocierile de aderare la UE reprezintă procesul oficial prin care o țară candidată își adaptează legislația, instituțiile și standardele interne pentru a deveni membră cu drepturi depline ale UE. Legislația europeană este împărțită în 33 de capitole de negociere, grupate în 6 clustere tematice: justiția, piața internă, agricultura, energia, mediul. Verificarea (screeningul) reprezintă procesul când Comisia Europeană analizează în detaliu legislația națională a statului candidat pentru a vedea în ce măsură trebuie modificate sau adoptate noi legi”, a explicat Igor Boțan.

Comentatorul politic Nicolae Negru a analizat perspectivele deschiderii ultimelor două clustere de negociere până la sfârșitul anului. Expertul a atras atenția asupra importanței acestora, în special în contextul domeniilor pe care le vizează, precum competitivitatea și agricultura.

„Vom vedea dacă Republica Moldova reușește până la sfârșitul anului să înceapă negocierea ultimelor clustere. E vorba de clustere ce vizează competitivitatea, resursele, agricultura, adică sunt clustere foarte importante. Sunt importante, evident, și clusterele negociate acum. E vorba de piața internă, circulația mărfurilor, circulația liberă a forței de muncă. Pe unele aspecte avem progrese, pe altele, nu”, a spus Nicolae Negru.

Rezultatele Republicii Moldova în procesul de integrare europeană au fost analizate și prin prisma Raportului anual de extindere al Comisiei Europene. Experta Anastasia Pociumban a precizat că evaluarea este una pozitivă și evidențiază progrese pe majoritatea capitolelor.

„Raportul de extindere este un document care se publică în fiecare an. Raportul arată că Moldova are rezultate foarte bune pe majoritatea capitolelor. Clusterul valori fundamentale este primul care se deschide și ultimul care se închide. Acest lucru se face pentru a avea certitudinea că statul de drept se păstrează. Părerea mea este că raportul pentru Moldova este foarte pozitiv. Moldova a progresat pe majoritatea capitolelor. În raport se menționează și presiunea hibridă care există în Republica Moldova”, a precizat experta Anastasia Pociumban, cercetătoare la Consiliul German pentru Relații Externe (DGAP) din Berlin.

Pe 4 noiembrie, Comisia Europeană a făcut publice Pachetul de extindere pentru anul 2026, precum și Foaia de parcurs pentru anul 2027 care vizează un șir de state candidate, inclusiv Republica Moldova. Documentele descriu reușitele, problemele și sarcinile procesului de aderare.

Dezbaterea publică „Reușitele, problemele și riscurile procesului de aderare a Moldovei la UE” este parte din mini-ciclul „Europa unită: istorie, valori și provocări geopolitice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Drumul Hâncești-Lăpușna-M1 a fost redeschis circulației, după reabilitarea a peste 37 de kilometri. Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, lucrările au inclus repararea carosabilului, modernizarea a trei poduri și 43 de podețe, instalarea a peste o mie de indicatoare rutiere și amenajarea parapetelor de protecție, transmite IPN.

În același timp, MIDR menționează că proiectul a inclus și modernizarea iluminatului stradal în orașul Hâncești și în satele Lăpușna și Onești. Totodată, în satul Onești au fost montate suporturi pentru camerele de monitorizare a vitezei de deplasare.

Prezent la evenimentul de deschidere, premierul Vasile Tofan a declarat că reabilitarea drumului a fost așteptată mai bine de 12 ani de locuitorii din Hâncești și din localitățile învecinate. Potrivit acestuia, șoseaua modernizată asigură o legătură importantă cu România, pe direcția Chișinău-Leușeni.

Ministerul precizează că valoarea contractului de reabilitare este de aproximativ 38,75 de milioane de euro, investiția fiind finanțată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Reușitele, problemele și riscurile procesului de aderare a Moldovei la UE. Dezbatere IPN

Progresele înregistrate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, provocările legate de armonizarea legislației naționale, dar și riscurile generate de presiunile hibride sunt principalele subiecte abordate în cadrul dezbaterii publice „Reușitele, problemele și riscurile procesului de aderare a Moldovei la UE”, organizată de Agenția de presă IPN. Participanții la dezbatere au analizat etapele negocierilor de aderare, rezultatele obținute până în prezent și perspectivele deschiderii ultimelor clustere de negociere.

În debutul dezbaterii, expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a explicat mecanismul negocierilor de aderare și etapele pe care trebuie să le parcurgă Republica Moldova pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene.

„Negocierile de aderare la UE reprezintă procesul oficial prin care o țară candidată își adaptează legislația, instituțiile și standardele interne pentru a deveni membră cu drepturi depline ale UE. Legislația europeană este împărțită în 33 de capitole de negociere, grupate în 6 clustere tematice: justiția, piața internă, agricultura, energia, mediul. Verificarea (screeningul) reprezintă procesul când Comisia Europeană analizează în detaliu legislația națională a statului candidat pentru a vedea în ce măsură trebuie modificate sau adoptate noi legi”, a explicat Igor Boțan.

Comentatorul politic Nicolae Negru a analizat perspectivele deschiderii ultimelor două clustere de negociere până la sfârșitul anului. Expertul a atras atenția asupra importanței acestora, în special în contextul domeniilor pe care le vizează, precum competitivitatea și agricultura.

„Vom vedea dacă Republica Moldova reușește până la sfârșitul anului să înceapă negocierea ultimelor clustere. E vorba de clustere ce vizează competitivitatea, resursele, agricultura, adică sunt clustere foarte importante. Sunt importante, evident, și clusterele negociate acum. E vorba de piața internă, circulația mărfurilor, circulația liberă a forței de muncă. Pe unele aspecte avem progrese, pe altele, nu”, a spus Nicolae Negru.

Rezultatele Republicii Moldova în procesul de integrare europeană au fost analizate și prin prisma Raportului anual de extindere al Comisiei Europene. Experta Anastasia Pociumban a precizat că evaluarea este una pozitivă și evidențiază progrese pe majoritatea capitolelor.

„Raportul de extindere este un document care se publică în fiecare an. Raportul arată că Moldova are rezultate foarte bune pe majoritatea capitolelor. Clusterul valori fundamentale este primul care se deschide și ultimul care se închide. Acest lucru se face pentru a avea certitudinea că statul de drept se păstrează. Părerea mea este că raportul pentru Moldova este foarte pozitiv. Moldova a progresat pe majoritatea capitolelor. În raport se menționează și presiunea hibridă care există în Republica Moldova”, a precizat experta Anastasia Pociumban, cercetătoare la Consiliul German pentru Relații Externe (DGAP) din Berlin.

Pe 4 noiembrie, Comisia Europeană a făcut publice Pachetul de extindere pentru anul 2026, precum și Foaia de parcurs pentru anul 2027 care vizează un șir de state candidate, inclusiv Republica Moldova. Documentele descriu reușitele, problemele și sarcinile procesului de aderare.

Dezbaterea publică „Reușitele, problemele și riscurile procesului de aderare a Moldovei la UE” este parte din mini-ciclul „Europa unită: istorie, valori și provocări geopolitice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Inițiativa opoziției privind suspendarea din funcție a președintei Maia Sandu nu va ajunge pe agenda Parlamentului. Biroul permanent a respins propunerea, iar șeful legislativului, Igor Grosu, a calificat documentul drept „plin de absurdități”, transmite IPN.

Într-o conferință de presă, Igor Grosu a declarat că documentul a fost analizat inclusiv din punct de vedere juridic și nu va fi inclus pe agenda legislativului. Potrivit lui, inițiativa celor 46 de deputați din opoziție ar urmări blocarea parcursului european al Republicii Moldova și a reformelor din justiție. Șeful legislativului a mai spus că demersul ar fi fost coordonat de la Moscova.

Președintele Parlamentului a criticat și argumentele invocate de semnatarii inițiativei, în special cele care vizează justiția, regiunea transnistreană și activitatea șefei statului. El a afirmat că documentul nu conține probe care să susțină acuzațiile aduse președintei.

Totodată, Igor Grosu a menționat că opoziția are dreptul să inițieze procedura de suspendare a șefei statului, însă Partidul Acțiune și Solidaritate nu poate accepta acuzații pe care le consideră neîntemeiate. El a reiterat că formațiunea susține eforturile președintei pentru integrarea europeană, menținerea păcii și apărarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

Opoziția parlamentară a inițiat procedura de suspendare a Maiei Sandu, invocând presupuse încălcări grave ale Constituției. Potrivit Legii Supreme, suspendarea președintei necesită votul a două treimi din numărul deputaților. Dacă propunerea este aprobată, în cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum pentru demiterea șefei statului.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025