Reforma salarizării bugetarilor: mai puține valori de referință și noi mecanisme de remunerare

Sistemul de salarizare în sectorul bugetar ar putea fi reformat prin reducerea numărului valorilor de referință, includerea sporului lunar fix de 1 300 de lei în salariul de bază și introducerea unor mecanisme speciale de remunerare pentru funcțiile greu de ocupat și cele din domeniul IT. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege transmis de Ministerul Finanțelor Guvernului spre aprobare, transmite IPN.

Potrivit notei de fundamentare, reforma urmărește reducerea inechităților salariale și consolidarea rolului salariului de bază. Începând cu 2027, numărul valorilor de referință va fi redus de la zece la șase, acestea urmând să fie cuprinse între 4 200 și 6 900 de lei.

Proiectul prevede extinderea grupurilor ocupaționale de la opt la zece, prin crearea unui grup separat pentru specialiștii IT și separarea domeniilor sănătății și asistenței sociale. Pentru funcțiile greu de ocupat va fi introdus un indice de competitivitate de până la 1,3, care va permite majorarea salariului de bază.

Vor fi reorganizate și sporurile. Cel de performanță va fi acordat doar angajaților evaluați cu „excelent” sau „foarte bine”, iar procentul destinat acestuia va fi redus de la 10% la 4% din fondul de salarii de bază. Proiectul mai prevede reducerea plafonului pentru premiile unice acordate cu ocazia sărbătorilor profesionale și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare, de la 5% la 2% din fondul anual de salarizare. Totodată, suma acordată unui angajat nu va putea depăși 10 mii de lei pe an.

În administrația publică locală, anumite categorii de angajați vor putea beneficia de sporuri de până la 30% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților. Plata va fi posibilă în limita a 50% din veniturile proprii executate în anul precedent.

Majoritatea modificărilor ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismele speciale pentru funcțiile greu de ocupat și specialiștii IT – din 2028.

Proiectul urmează să fie examinat de Guvern și, dacă va fi aprobat, transmis Parlamentului. Reforma nu presupune o majorare uniformă a salariilor tuturor bugetarilor, efectul urmând să difere în funcție de funcție și de categoria profesională.

Amalgamarea voluntară a localităților, care a înregistrat o rată de 63,6%, demonstrează că există deschidere față de reforma APL, iar amalgamarea normativă nu trebuie blocată pentru încă patru ani. Declarația aparține șefei Direcției administrație publică locală din cadrul Guvernului, Diana Chiriac, și a fost făcută la dezbaterea publică „Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Ce prevede pachetul legislativ și ce propuneri au fost formulate la consultări”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit reprezentantei executivului, Republica Moldova a așteptat 35 de ani reforma APL, iar amânarea amalgamării obligatorii nu garantează identificarea unor soluții mai bune.

Diana Chiriac consideră nejustificată solicitarea Congresului Autorităților Locale din Moldova de a amâna cu cel puțin patru ani amalgamarea normativă, până după următorul ciclu electoral.

„Noi am așteptat 35 de ani. Ce așteptări mai avem de la următorii patru ani, dacă ne oprim acum cu reforma? Care va fi garanția că atunci vor fi identificate cele mai bune soluții? În 35 de ani nimeni n-a avut curajul să demareze o reformă autentică, reală și democratică. Amalgamarea voluntară în proporție de 63,6% ne arată că lumea înțelege necesitatea reformei și își dorește această reformă”, a declarat reprezentanta Guvernului.

Ea a mai precizat că amalgamarea normativă nu a fost introdusă recent în proiectul de reformă, ci era prevăzută în documentele strategice aprobate anterior de autorități.

„Încă în anul 2023, cu trei ani în urmă, s-a aprobat Strategia de reformă a administrației publice locale. Acolo era indicat că la nivel I va avea loc amalgamarea voluntară, inclusiv amalgamarea normativă. Nu este un principiu care a apărut astăzi în proiect. Noi ne dorim primării puternice și servicii aproape de oameni. Acesta este obiectivul reformei”, a spus Diana Chiriac.

Potrivit șefei Direcției administrație publică locală, reforma urmărește să ofere mai multe competențe primăriilor, dar și instrumentele necesare pentru ca acestea să poată răspunde mai eficient problemelor comunităților.

„Prin această reformă oferim mai multe competențe autorităților locale de nivel I. APL trebuie să dispună de toate instrumentele ca să poată veni cu soluții și să rezolve problemele oamenilor. Ne dorim primării puternice prin echipe puternice și profesioniste. Primării puternice prin asigurarea serviciilor, prin intermediul centrelor unificate de prestare a serviciilor”, a precizat Diana Chiriac.

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Reforma salarizării bugetarilor: mai puține valori de referință și noi mecanisme de remunerare

Sistemul de salarizare în sectorul bugetar ar putea fi reformat prin reducerea numărului valorilor de referință, includerea sporului lunar fix de 1 300 de lei în salariul de bază și introducerea unor mecanisme speciale de remunerare pentru funcțiile greu de ocupat și cele din domeniul IT. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege transmis de Ministerul Finanțelor Guvernului spre aprobare, transmite IPN.

Potrivit notei de fundamentare, reforma urmărește reducerea inechităților salariale și consolidarea rolului salariului de bază. Începând cu 2027, numărul valorilor de referință va fi redus de la zece la șase, acestea urmând să fie cuprinse între 4 200 și 6 900 de lei.

Proiectul prevede extinderea grupurilor ocupaționale de la opt la zece, prin crearea unui grup separat pentru specialiștii IT și separarea domeniilor sănătății și asistenței sociale. Pentru funcțiile greu de ocupat va fi introdus un indice de competitivitate de până la 1,3, care va permite majorarea salariului de bază.

Vor fi reorganizate și sporurile. Cel de performanță va fi acordat doar angajaților evaluați cu „excelent” sau „foarte bine”, iar procentul destinat acestuia va fi redus de la 10% la 4% din fondul de salarii de bază. Proiectul mai prevede reducerea plafonului pentru premiile unice acordate cu ocazia sărbătorilor profesionale și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare, de la 5% la 2% din fondul anual de salarizare. Totodată, suma acordată unui angajat nu va putea depăși 10 mii de lei pe an.

În administrația publică locală, anumite categorii de angajați vor putea beneficia de sporuri de până la 30% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților. Plata va fi posibilă în limita a 50% din veniturile proprii executate în anul precedent.

Majoritatea modificărilor ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismele speciale pentru funcțiile greu de ocupat și specialiștii IT – din 2028.

Proiectul urmează să fie examinat de Guvern și, dacă va fi aprobat, transmis Parlamentului. Reforma nu presupune o majorare uniformă a salariilor tuturor bugetarilor, efectul urmând să difere în funcție de funcție și de categoria profesională.

Amalgamarea voluntară a localităților, care a înregistrat o rată de 63,6%, demonstrează că există deschidere față de reforma APL, iar amalgamarea normativă nu trebuie blocată pentru încă patru ani. Declarația aparține șefei Direcției administrație publică locală din cadrul Guvernului, Diana Chiriac, și a fost făcută la dezbaterea publică „Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Ce prevede pachetul legislativ și ce propuneri au fost formulate la consultări”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit reprezentantei executivului, Republica Moldova a așteptat 35 de ani reforma APL, iar amânarea amalgamării obligatorii nu garantează identificarea unor soluții mai bune.

Diana Chiriac consideră nejustificată solicitarea Congresului Autorităților Locale din Moldova de a amâna cu cel puțin patru ani amalgamarea normativă, până după următorul ciclu electoral.

„Noi am așteptat 35 de ani. Ce așteptări mai avem de la următorii patru ani, dacă ne oprim acum cu reforma? Care va fi garanția că atunci vor fi identificate cele mai bune soluții? În 35 de ani nimeni n-a avut curajul să demareze o reformă autentică, reală și democratică. Amalgamarea voluntară în proporție de 63,6% ne arată că lumea înțelege necesitatea reformei și își dorește această reformă”, a declarat reprezentanta Guvernului.

Ea a mai precizat că amalgamarea normativă nu a fost introdusă recent în proiectul de reformă, ci era prevăzută în documentele strategice aprobate anterior de autorități.

„Încă în anul 2023, cu trei ani în urmă, s-a aprobat Strategia de reformă a administrației publice locale. Acolo era indicat că la nivel I va avea loc amalgamarea voluntară, inclusiv amalgamarea normativă. Nu este un principiu care a apărut astăzi în proiect. Noi ne dorim primării puternice și servicii aproape de oameni. Acesta este obiectivul reformei”, a spus Diana Chiriac.

Potrivit șefei Direcției administrație publică locală, reforma urmărește să ofere mai multe competențe primăriilor, dar și instrumentele necesare pentru ca acestea să poată răspunde mai eficient problemelor comunităților.

„Prin această reformă oferim mai multe competențe autorităților locale de nivel I. APL trebuie să dispună de toate instrumentele ca să poată veni cu soluții și să rezolve problemele oamenilor. Ne dorim primării puternice prin echipe puternice și profesioniste. Primării puternice prin asigurarea serviciilor, prin intermediul centrelor unificate de prestare a serviciilor”, a precizat Diana Chiriac.

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025