Peste 900 de mii de bunuri culturale din Moldova nu au fost evaluate și înregistrate contabil, audit

Doar puțin peste 1% dintre exponatele muzeale din Republica Moldova au fost evaluate și înregistrate în evidența contabilă. Astfel, peste 900 de mii de bunuri culturale nu au o valoare stabilită și nu figurează în contabilitate. Constatările Curții de Conturi au fost examinate miercuri de Comisia parlamentară pentru control al finanțelor publice, transmite IPN.

Probleme similare au fost identificate și în cazul patrimoniului arhitectural. Tatiana Popa, auditoare în cadrul Curții de Conturi, a precizat că, din cele 656 de complexe de edificii și locașuri de cult protejate de stat, doar două sunt înregistrate contabil. Totodată, Ministerul Culturii nu a evaluat și contabilizat 130 de clădiri, cu o suprafață totală de peste 26 de mii de metri pătrați.

Secretara generală a Ministerului Culturii, Ana Varzari, a menționat că muzeele au elaborat planuri de inventariere și evaluare a patrimoniului, cu termene de finalizare între 2030 și 2040. Până acum, au fost inventariate peste 21 de mii de bunuri, dintre care 7 318 au fost evaluate și înregistrate contabil, la o valoare totală de aproximativ 28,5 milioane de lei.

Deputații au criticat ritmul lent al procesului și au cerut accelerarea acestuia, în timp ce reprezentanții muzeelor au invocat lipsa banilor și a specialiștilor.

Curtea de Conturi a emis o opinie contrară asupra rapoartelor financiare ale Ministerului Culturii, constatând că acestea nu reflectă fidel situația patrimoniului administrat. Pentru anul 2025, ministerul a raportat un patrimoniu de 3,1 miliarde de lei, venituri de 850,2 milioane și cheltuieli de 820,9 milioane de lei.

Auditul a mai arătat că în evidența contabilă figurează doar 53 de filme, evaluate la nouă milioane de lei, în condițiile în care patrimoniul cinematografic național cuprinde peste 5 mii de producții. Auditorii au recomandat evaluarea acestora și crearea unui registru unic al filmelor.

Nereguli au fost constatate și în finanțarea instituțiilor teatral-concertistice, care au primit în 2025 subvenții de 424,6 milioane de lei de la bugetul de stat, fără ca alocarea acestora să se bazeze pe criterii clare.

Pentru remedierea deficiențelor, Curtea de Conturi a formulat 17 recomandări. Patru au fost implementate integral, zece – parțial, iar trei nu au fost realizate. Termenul-limită pentru aplicarea acestora este 21 februarie 2027.

Uniunea Europeană își propune să închidă provizoriu 25 de capitole de negociere cu Moldova pe parcursul anului viitor. Obiectivul este inclus în foaia de parcurs prezentată de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, transmite IPN.

În cadrul unei conferințe de presă comune, Marta Kos a declarat că Moldova înregistrează cele mai bune rezultate dintre statele candidate. Comisara a menționat că Chișinăul a îndeplinit condițiile pentru deschiderea celor două clustere de negociere rămase și a înregistrat progrese în ceea ce privește obiectivele stabilite privind valorile fundamentale.

Potrivit documentului, în prima jumătate a anului viitor ar urma să fie închise provizoriu nouă capitole de negociere, printre care cele privind relațiile externe, educația și cultura, precum și politica externă, de securitate și de apărare. În a doua jumătate a anului 2027, ar urma să fie închise provizoriu 16 capitole, printre care cele privind politica economică și monetară, libera circulație a lucrătorilor, politicile din domeniul concurenței și serviciile financiare.

Pentru a trece la următoarea etapă a negocierilor de aderare, în care capitolele de negociere pot fi închise provizoriu, foaia de parcurs precizează că Moldova trebuie să finalizeze sarcinile legate de criteriile de referință intermediare pentru capitolele privind statul de drept. Totodată, Comisia Europeană constată că Chișinăul a înregistrat progrese semnificative în pregătirea pentru îndeplinirea acestor criterii. În plus, menționează că va prezenta Consiliului UE raportul intermediar privind evaluarea de referință, împreună cu proiectul interimar de poziție comună, pentru a permite statelor membre să examineze rezultatele evaluării.

În același timp, Uniunea Europeană a prezentat foi de parcurs și pentru Muntenegru, Albania și Ucraina. În cazul Muntenegrului, Bruxellesul își propune să finalizeze elaborarea tratatului de aderare în primăvara anului viitor, astfel încât acesta să fie semnat în iunie 2027. Potrivit foii de parcurs pentru Albania, țara ar urma să închidă provizoriu 16 capitole de negociere până la sfârșitul anului și ulterior pe parcursul lui 2027. În privința Ucrainei, documentul prevede închiderea provizorie a șapte capitole de negociere pe parcursul anului viitor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Peste 900 de mii de bunuri culturale din Moldova nu au fost evaluate și înregistrate contabil, audit

Doar puțin peste 1% dintre exponatele muzeale din Republica Moldova au fost evaluate și înregistrate în evidența contabilă. Astfel, peste 900 de mii de bunuri culturale nu au o valoare stabilită și nu figurează în contabilitate. Constatările Curții de Conturi au fost examinate miercuri de Comisia parlamentară pentru control al finanțelor publice, transmite IPN.

Probleme similare au fost identificate și în cazul patrimoniului arhitectural. Tatiana Popa, auditoare în cadrul Curții de Conturi, a precizat că, din cele 656 de complexe de edificii și locașuri de cult protejate de stat, doar două sunt înregistrate contabil. Totodată, Ministerul Culturii nu a evaluat și contabilizat 130 de clădiri, cu o suprafață totală de peste 26 de mii de metri pătrați.

Secretara generală a Ministerului Culturii, Ana Varzari, a menționat că muzeele au elaborat planuri de inventariere și evaluare a patrimoniului, cu termene de finalizare între 2030 și 2040. Până acum, au fost inventariate peste 21 de mii de bunuri, dintre care 7 318 au fost evaluate și înregistrate contabil, la o valoare totală de aproximativ 28,5 milioane de lei.

Deputații au criticat ritmul lent al procesului și au cerut accelerarea acestuia, în timp ce reprezentanții muzeelor au invocat lipsa banilor și a specialiștilor.

Curtea de Conturi a emis o opinie contrară asupra rapoartelor financiare ale Ministerului Culturii, constatând că acestea nu reflectă fidel situația patrimoniului administrat. Pentru anul 2025, ministerul a raportat un patrimoniu de 3,1 miliarde de lei, venituri de 850,2 milioane și cheltuieli de 820,9 milioane de lei.

Auditul a mai arătat că în evidența contabilă figurează doar 53 de filme, evaluate la nouă milioane de lei, în condițiile în care patrimoniul cinematografic național cuprinde peste 5 mii de producții. Auditorii au recomandat evaluarea acestora și crearea unui registru unic al filmelor.

Nereguli au fost constatate și în finanțarea instituțiilor teatral-concertistice, care au primit în 2025 subvenții de 424,6 milioane de lei de la bugetul de stat, fără ca alocarea acestora să se bazeze pe criterii clare.

Pentru remedierea deficiențelor, Curtea de Conturi a formulat 17 recomandări. Patru au fost implementate integral, zece – parțial, iar trei nu au fost realizate. Termenul-limită pentru aplicarea acestora este 21 februarie 2027.

Parcul Național Orhei va fi reorganizat și va deveni „Administrația Ariilor Naturale Protejate”, cu atribuții extinse la nivel național. Noua instituție publică va prelua administrarea tuturor rezervațiilor științifice și parcurilor naționale din Republica Moldova, prevede un proiect al Ministerului Mediului pentru soluționarea problemei gestionării fragmentate a ariilor naturale protejate, transmite IPN.

Secretara de stat a Ministerului Mediului, Victoria Gratii, a menționat că gestionarea ariilor naturale protejate este fragmentată între Agenția „Moldsilva”, întreprinderile silvice, instituțiile publice, autoritățile administrației publice locale și alți deținători de terenuri. Potrivit datelor prezentate de „Moldsilva”, aproximativ 91,8 mii de hectare de arii protejate se află în gestiunea agenției. Dintre acestea, 18,4 mii de hectare sunt administrate de structurile specializate ale celor patru rezervații, iar 73,4 mii de hectare – de întreprinderile silvice.

Victoria Gratii a subliniat că, în multe cazuri, activitățile de conservare se desfășoară în paralel cu cele de gospodărire forestieră, iar numeroase arii protejate nu dispun de structuri administrative proprii.

Șeful direcției politici în domeniul conservării naturii și biosecurității din cadrul Ministerului, Vitalie Drăgan, a explicat că reforma nu presupune schimbarea regimului juridic al terenurilor protejate. Cele forestiere vor continua să fie supuse legislației silvice și regimului special de protecție, iar gospodărirea pădurilor va rămâne în responsabilitatea entităților silvice.

Proiectul prevede reorganizarea Instituției Publice „Parcul Național Orhei” în Instituția Publică „Administrația Ariilor Naturale Protejate”, cu atribuții extinse la nivel național. Parcul Național Orhei își va păstra suprafața, hotarele și statutul de arie protejată. Noua instituție ar elabora și monitoriza planurile de management, va supraveghea starea habitatelor și speciilor și va aplica măsuri de conservare și restaurare.

Potrivit lui Vitalie Drăgan, Inspectoratul pentru Protecția Mediului își va păstra atribuțiile de control, iar noua administrație va sesiza instituția în cazul unor posibile încălcări. La nivel teritorial, administrația va avea patru direcții regionale: Nord, Centru, Sud-Vest și Sud-Est, care vor acoperi toate ariile protejate din regiunile respective.

Noua instituție va avea inițial 30 de angajați, dintre care 16 vor proveni din actuala administrație a Parcului Național Orhei. Pentru operaționalizarea acesteia în 2027 sunt estimate cheltuieli de 9,39 milioane de lei.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025