Peste 40 de organizații și autorități locale cer Guvernului să introducă parteneriatul public-civic

Peste 40 de organizații ale societății civile și autorități publice locale au semnat o petiție prin care solicită Guvernului Republicii Moldova să preia și să promoveze conceptul parteneriatului public-civic, un mecanism care ar permite gestionarea în comun a infrastructurii publice de către autorități și organizații neguvernamentale.

Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe la Agenția de presă IPN organizată de Coaliția Sectorului Cultural Independent. Inițiatorii au anunțat că documentul poate fi semnat și de alte organizații ale societății civile până la 27 noiembrie, după care va fi transmis Guvernului.

Printre solicitări se numără preluarea proiectului de lege și desemnarea unei instituții responsabile de implementare, crearea unui grup de lucru comun între autorități și societatea civilă, precum și elaborarea unei metodologii de evaluare a beneficiilor comunitare generate de utilizarea infrastructurii publice.

Potrivit Teodorei Panuș, curator al Parteneriatului Public-Civic, conceptul este rezultatul a trei ani de consultări cu primării, instituții centrale și organizații neguvernamentale din mai multe regiuni ale țării. „La momentul de față avem peste 40 de organizații și autorități publice locale care au semnat această petiție, organizații din domeniul culturii, tineretului, mediului, serviciilor sociale, drepturilor omului și altele”, a declarat Teodora Panuș.

Reprezentanții societății civile solicită și includerea acestui mecanism în noul proiect de lege privind parteneriatul public-privat, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Petiția este disponibilă pe platformele Coaliției Sectorului Cultural Independent și ale organizațiilor partenere.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Republica Moldova a fost invitată de Consiliul Uniunii Europene să își prezinte pozițiile de negociere pentru ultimele două clustere de capitole de aderare la UE. Potrivit vicepremierului pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, acest pas tehnic pregătește deschiderea formală a celor nouă capitole aferente la următoarea Conferință interguvernamentală, transmite IPN.

Potrivit oficialei, Republica Moldova a fost invitată de președinția irlandeză a Consiliului UE să prezinte pozițiile de negociere pentru clusterul 4 – Agenda verde și conectivitate durabilă și clusterul 5 – Resurse naturale, agricultură și coeziune.

Cristina Gherasimov a salutat invitația primită și a mulțumit președinției irlandeze pentru sprijinul acordat Republicii Moldova și pentru menținerea procesului de aderare pe agenda europeană.

Pe 20 noiembrie, UE a decis în unanimitate deschiderea ultimelor două clustere de negociere pentru Moldova și Ucraina, după ce Ungaria a renunțat la veto. Data Conferinței interguvernamentale la care vor fi deschise oficial urmează să fie stabilită. Republica Moldova a deschis deja clusterele 1, 2, 3 și 6.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Peste 40 de organizații și autorități locale cer Guvernului să introducă parteneriatul public-civic

Peste 40 de organizații ale societății civile și autorități publice locale au semnat o petiție prin care solicită Guvernului Republicii Moldova să preia și să promoveze conceptul parteneriatului public-civic, un mecanism care ar permite gestionarea în comun a infrastructurii publice de către autorități și organizații neguvernamentale.

Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe la Agenția de presă IPN organizată de Coaliția Sectorului Cultural Independent. Inițiatorii au anunțat că documentul poate fi semnat și de alte organizații ale societății civile până la 27 noiembrie, după care va fi transmis Guvernului.

Printre solicitări se numără preluarea proiectului de lege și desemnarea unei instituții responsabile de implementare, crearea unui grup de lucru comun între autorități și societatea civilă, precum și elaborarea unei metodologii de evaluare a beneficiilor comunitare generate de utilizarea infrastructurii publice.

Potrivit Teodorei Panuș, curator al Parteneriatului Public-Civic, conceptul este rezultatul a trei ani de consultări cu primării, instituții centrale și organizații neguvernamentale din mai multe regiuni ale țării. „La momentul de față avem peste 40 de organizații și autorități publice locale care au semnat această petiție, organizații din domeniul culturii, tineretului, mediului, serviciilor sociale, drepturilor omului și altele”, a declarat Teodora Panuș.

Reprezentanții societății civile solicită și includerea acestui mecanism în noul proiect de lege privind parteneriatul public-privat, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Petiția este disponibilă pe platformele Coaliției Sectorului Cultural Independent și ale organizațiilor partenere.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Peste 40 de organizații și autorități locale cer Guvernului să introducă parteneriatul public-civic

Locatarii unui bloc, o primărie sau întreprinderile mici dintr-o localitate ar putea să se asocieze pentru a produce și a...

Acest material este disponibil doar pe bază de abonament.
Abonează-te pentru a avea acces la mai multe materiale și funcționalități exclusive!

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025