Societatea civilă propune un parteneriat cu autoritățile pentru valorificarea clădirilor publice neutilizate

Organizațiile societății civile din Republica Moldova propun introducerea unui mecanism legal de parteneriat public-civic, prin care clădirile și spațiile publice neutilizate sau subutilizate să poată fi gestionate în comun cu organizațiile neguvernamentale, în beneficiul comunităților. Conceptul a fost prezentat în cadrul unei conferințe la Agenția de presă IPN.

Potrivit Rusandei Curcă, coordonatoare de advocacy în cadrul Coaliției Sectorului Cultural Independent, inițiativa e un răspuns la lipsa spațiilor pentru organizațiile societății civile, în special pentru cele din domeniul cultural, social și educațional.

Un sondaj realizat în 2024 arată că nouă din zece organizații participante au nevoie de spații pentru desfășurarea activităților. Cercetarea a evidențiat și faptul că peste jumătate dintre respondenți consideră lipsa unui cadru legal și reticența autorităților locale drept principalele obstacole în obținerea accesului la infrastructura publică.

Inițiatorii propun ca organizațiile neguvernamentale să nu mai fie tratate doar ca simpli chiriași, ci ca parteneri ai autorităților în administrarea bunurilor publice. Conceptul prevede încheierea unor contracte de minimum 3 și maximum 15 ani, proceduri simplificate de selectare a partenerilor și posibilitatea recunoașterii contribuțiilor comunitare, nu doar a investițiilor financiare.

Juristul și coautorul conceptului, Anatolii Albin, a explicat că mecanismul ar urma să fie diferit de parteneriatul public-privat, prin caracterul său necomercial și orientarea exclusivă spre interesul public. Infrastructura ar urma să rămână proprietate publică și să nu poată fi privatizată în cadrul acestui mecanism.

Inițiatorii consideră că propunerea este cu atât mai relevantă în contextul reformei administrației publice locale, când reorganizarea instituțiilor ar putea lăsa numeroase clădiri fără destinația inițială. Acestea ar putea fi utilizate pentru proiecte culturale, educaționale și sociale dezvoltate împreună cu comunitățile locale.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Organizațiile societății civile din Republica Moldova propun introducerea unui mecanism legal de parteneriat public-civic, prin care clădirile și spațiile publice neutilizate sau subutilizate să poată fi gestionate în comun cu organizațiile neguvernamentale, în beneficiul comunităților. Conceptul a fost prezentat în cadrul unei conferințe la Agenția de presă IPN.

Potrivit Rusandei Curcă, coordonatoare de advocacy în cadrul Coaliției Sectorului Cultural Independent, inițiativa e un răspuns la lipsa spațiilor pentru organizațiile societății civile, în special pentru cele din domeniul cultural, social și educațional.

Un sondaj realizat în 2024 arată că nouă din zece organizații participante au nevoie de spații pentru desfășurarea activităților. Cercetarea a evidențiat și faptul că peste jumătate dintre respondenți consideră lipsa unui cadru legal și reticența autorităților locale drept principalele obstacole în obținerea accesului la infrastructura publică.

Inițiatorii propun ca organizațiile neguvernamentale să nu mai fie tratate doar ca simpli chiriași, ci ca parteneri ai autorităților în administrarea bunurilor publice. Conceptul prevede încheierea unor contracte de minimum 3 și maximum 15 ani, proceduri simplificate de selectare a partenerilor și posibilitatea recunoașterii contribuțiilor comunitare, nu doar a investițiilor financiare.

Juristul și coautorul conceptului, Anatolii Albin, a explicat că mecanismul ar urma să fie diferit de parteneriatul public-privat, prin caracterul său necomercial și orientarea exclusivă spre interesul public. Infrastructura ar urma să rămână proprietate publică și să nu poată fi privatizată în cadrul acestui mecanism.

Inițiatorii consideră că propunerea este cu atât mai relevantă în contextul reformei administrației publice locale, când reorganizarea instituțiilor ar putea lăsa numeroase clădiri fără destinația inițială. Acestea ar putea fi utilizate pentru proiecte culturale, educaționale și sociale dezvoltate împreună cu comunitățile locale.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Societatea civilă propune un parteneriat cu autoritățile pentru valorificarea clădirilor publice neutilizate

Organizațiile societății civile din Republica Moldova propun introducerea unui mecanism legal de parteneriat public-civic, prin care clădirile și spațiile publice neutilizate sau subutilizate să poată fi gestionate în comun cu organizațiile neguvernamentale, în beneficiul comunităților. Conceptul a fost prezentat în cadrul unei conferințe la Agenția de presă IPN.

Potrivit Rusandei Curcă, coordonatoare de advocacy în cadrul Coaliției Sectorului Cultural Independent, inițiativa e un răspuns la lipsa spațiilor pentru organizațiile societății civile, în special pentru cele din domeniul cultural, social și educațional.

Un sondaj realizat în 2024 arată că nouă din zece organizații participante au nevoie de spații pentru desfășurarea activităților. Cercetarea a evidențiat și faptul că peste jumătate dintre respondenți consideră lipsa unui cadru legal și reticența autorităților locale drept principalele obstacole în obținerea accesului la infrastructura publică.

Inițiatorii propun ca organizațiile neguvernamentale să nu mai fie tratate doar ca simpli chiriași, ci ca parteneri ai autorităților în administrarea bunurilor publice. Conceptul prevede încheierea unor contracte de minimum 3 și maximum 15 ani, proceduri simplificate de selectare a partenerilor și posibilitatea recunoașterii contribuțiilor comunitare, nu doar a investițiilor financiare.

Juristul și coautorul conceptului, Anatolii Albin, a explicat că mecanismul ar urma să fie diferit de parteneriatul public-privat, prin caracterul său necomercial și orientarea exclusivă spre interesul public. Infrastructura ar urma să rămână proprietate publică și să nu poată fi privatizată în cadrul acestui mecanism.

Inițiatorii consideră că propunerea este cu atât mai relevantă în contextul reformei administrației publice locale, când reorganizarea instituțiilor ar putea lăsa numeroase clădiri fără destinația inițială. Acestea ar putea fi utilizate pentru proiecte culturale, educaționale și sociale dezvoltate împreună cu comunitățile locale.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Uniunea Europeană a decis deschiderea ultimelor două clustere de capitole de negociere pentru aderare cu Moldova și Ucraina. Este vorba despre grupurile de capitole 4 și 5. Decizia a fost luată în unanimitate vineri de către reprezentanții permanenți ai celor 27 de țări membre.

Un oficial european a declarat pentru IPN că decizia a devenit posibilă după ce Ungaria a renunțat la veto, iar la reuniunea grupului de lucru pentru extindere și țări aflate în proces de negociere a aderării din cadrul Consiliului UE (COELA) au fost aprobate rezultatele screeningului pentru clusterele respective. Budapesta se opusese în repetate rânduri luării acestei decizii.

Cei 27 de ambasadori urmează să stabilească data următoarei Conferințe interguvernamentale Moldova-UE, în cadrul căreia vor fi deschise oficial cele două clustere de capitole de negociere.

Moldova a deschis oficial, pe 15 iunie, negocierile pe capitolele din primul cluster – „Valori fundamentale”. În iulie, a fost deschis clusterul 6 – „Relații externe”, iar în octombrie au fost deschise grupurile de capitole 2 și 3 – „Piața internă”, respectiv, „Competitivitate și creștere incluzivă”. Clusterele 4 și 5 vizează „Tehnologia digitală, industria și sectorul spațial”, respectiv, „Climă, energie și mobilitate”.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025