Republica Moldova și Ucraina parcurg procese de negociere separate cu Uniunea Europeană, iar fiecare țară va adera în momentul în care va îndeplini toate condițiile. O spune europarlamentarul român Siegfried Mureșan, care menționează că Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina, iar o eventuală decuplare nu trebuie să devină un scop în sine. Într-un interviu pentru IPN, oficialul a subliniat că prioritare sunt reformele și îndeplinirea angajamentelor de aderare.
Comisia Europeană a transmis Consiliului Uniunii Europene evaluarea intermediară a Moldovei privind îndeplinirea criteriilor în domeniul statului de drept, pentru a putea începe închiderea provizorie a unor capitole de negociere. Există riscul ca aprobarea să fie blocată de unele state membre și ce ar trebui să întreprindem pentru a evita acest lucru?
Republica Moldova face exact ceea ce trebuie să facă în momentul de față. În primul rând, implementarea reformelor și, în al doilea rând, o comunicare bună, transparentă și deschisă cu instituțiile Uniunii Europene, dar și bilaterală cu statele membre ale UE, cu privire la reformele implementate.
Cred că lumea din UE știe că Republica Moldova este condusă în momentul de față de un Guvern proeuropean, care dorește să facă reforme și care înțelege că reformele, adică întărirea și modernizarea statului, sunt în folosul oamenilor și sunt necesare pentru îndeplinirea criteriilor de aderare, inclusiv reformele în justiție. Deci, cred că Guvernul întreprinde acțiunile necesare. Comisia Europeană, de altfel, certifică în toate rapoartele pe care le face că Republica Moldova este, la moment, statul candidat care înregistrează cele mai mari progrese de la an la an pe calea integrării europene.
Sunt alte state care au fost mai avansate în trecut, dar Republica Moldova se mișcă acum cel mai rapid. Cred că și munca diplomatică pe care președinta și membrii Guvernului o întreprind în a comunica în capitalele europene și în relația cu instituțiile europene, pentru a prezenta exact stadiul pregătirilor, este foarte bună. Ca atare, cred că acestea trebuie să rămână prioritățile și în continuare.
Comisia Europeană vede ritmul reformelor din Republica Moldova și cred că aprecierea de care se bucură țara va fi transformată, și în următoarele etape, în angajamente asumate și de către executivul european. Așa cum instituțiile Uniunii Europene – Comisia, Consiliul și Parlamentul European – și-au îndeplinit toate angajamentele, au oferit Republicii Moldova statutul de țară candidată, au luat decizia de începere a negocierilor, cred că la fel se va întâmpla și în etapele următoare. Nu există motive de temere. Cel mai important lucru este implementarea reformelor, buna comunicare despre acestea și cred că rezultatele vor fi vizibile și în următoarele etape.
Mai e justificată menținerea cuplată a Moldovei și Ucrainei în condițiile în care există foi de parcurs diferite și ritmuri diferite de adoptare a reformelor? Ar putea Moldova să adere la UE înaintea Ucrainei, dacă îndeplinește toate condițiile?
Sigur că da. Fiecare stat va adera la Uniunea Europeană în momentul în care este pregătit, în momentul în care și-a îndeplinit toate angajamentele. Singurul lucru important pentru Republica Moldova este momentul aderării și este de dorit ca aceasta să aibă loc cât mai rapid. În paralel, dacă mai aderă și alte state în același timp, înainte sau după, este o chestiune secundară.
Evident, cu cât Ucraina este mai puternică și mai modernizată, cu cât justiția este mai puternică și mai independentă și respectă criteriile de aderare, cu atât mai bine, iar cu cât aceste lucruri se întâmplă mai rapid, cu atât mai bine și pentru Republica Moldova. Să nu uităm că obiectivul este ca Republica Moldova să încheie, în anul 2027, un anumit număr de capitole de negociere, în timp ce pentru Ucraina obiectivul pentru anul viitor este mai modest.
Și Comisia Europeană vede că Republica Moldova poate realiza mai mult și mai repede decât Ucraina. Nu din lipsă de voință din partea Ucrainei, ci pur și simplu pentru că statul este mai mare, problemele sunt mai numeroase și mai complicate și există, desigur, și războiul din Ucraina. Deci, practic, obiectivele stabilite pentru Republica Moldova, inclusiv de către executivul european, sunt mai ambițioase decât cele stabilite pentru Ucraina.
Nu avem nevoie de un festival al decuplării sau de o ceremonie a decuplării. Nu se pune problema de așa ceva. Cel mai important lucru este modul în care progresează negocierile în practică. Iar, în practică, negocierile sunt bilaterale, pe picior de egalitate, între Republica Moldova și Uniunea Europeană, pe de o parte, și între Ucraina și Uniunea Europeană, pe de altă parte. Nu sunt negocieri trilaterale Moldova-Ucraina-UE. Deci, în realitate, sunt două procese diferite și separate. Dar nu trebuie să celebrăm atunci când reușim ceva mai rapid decât Ucraina și nu ne propunem niciodată să facem ceva în detrimentul Ucrainei, ci ne propunem ca Republica Moldova să devină cât mai rapid stat membru al Uniunii Europene.
În urma negocierilor privind bugetul comunitar pentru 2027, Moldova ar putea beneficia de fonduri suplimentare. Despre ce sumă este vorba și care ar fi criteriile de acordare?
Nimic nu este clar încă. Sumele sunt în negociere pentru următorii șapte ani. Avem, în momentul de față, bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, iar acum începe munca pentru perioada 2028-2034, în care este clar că Republica Moldova va avea la dispoziție mai multe fonduri europene decât a avut până acum. Este vorba despre un fond destinat tuturor statelor din afara UE. Va trebui să vedem, la începutul anului viitor, câți bani vor fi alocați în total acestui fond.
Parlamentul European susține o creștere a fondurilor europene pentru toate statele candidate. Va trebui să vedem câți bani vor fi în acest fond, câți vor reveni statelor candidate, câți vor fi destinați vecinătății estice și ce sumă va reveni în mod specific Republicii Moldova. Vom avea certitudine în cursul anului viitor, sper eu în prima parte a anului, cu privire la fondurile care vor veni de pe 1 ianuarie 2028 până pe 31 decembrie 2034.
Pentru anul 2027, situația este următoarea: Uniunea Europeană își planifică mereu fondurile pentru perioade de câte șapte ani. Acum suntem în perioada 2021-2027. Este ultimul an al acestei perioade și sunt puțini bani disponibili, deoarece a trebuit să facem multe cheltuieli neprevăzute, inclusiv un sprijin mult mai mare pentru Republica Moldova.
Sprijinul pentru Republica Moldova a crescut de la an la an și, de fiecare dată când a existat o situație de criză, Uniunea Europeană a oferit ajutor. A fost elaborat și Planul de Creștere. Așadar, tocmai sprijinul adițional oferit Republicii Moldova, dar și Ucrainei și statelor candidate, precum și fondurile alocate apărării și independenței energetice, a contribuit la diminuarea rezervelor bugetare.
Din toate aceste motive, au rămas și mai puțini bani disponibili, iar pentru anul următor rezervele sunt foarte mici. Cu toate acestea, noi, Parlamentul European, am reușit să obținem două majorări în negocierile cu Comisia Europeană și cu guvernele statelor membre. În primul rând, am reușit să obținem o majorare suplimentară de 13 milioane de euro pentru vecinătatea estică. Acești bani nu sunt destinați Ucrainei, deoarece aceasta are fonduri speciale proprii. Așadar, este vorba despre 13 milioane de euro în plus pentru Republica Moldova și celelalte state din vecinătatea estică.
În plus, am reușit să obținem o majorare suplimentară de un milion de euro, destinată în mod special Republicii Moldova. Aceasta vine pe lângă sprijinul anunțat recent, la Chișinău, de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos. De fiecare dată când se negociază un buget, când Republica Moldova are nevoie de sprijin sau când se află într-o situație de criză, venim cu un ajutor suplimentar față de cel deja agreat.
În privința criteriilor de acordare, avem Planul de Creștere, în cadrul căruia totul a fost agreat între Comisia Europeană și autoritățile de la Chișinău, inclusiv țintele și jaloanele care trebuie îndeplinite. În ceea ce privește cele 13 milioane de euro, la care se adaugă încă un milion de euro, acești bani vor fi alocați prin liniile bugetare cunoscute până acum. Așadar, fondurile suplimentare pe care am reușit să le obținem vor fi destinate unor proiecte din domenii deja cunoscute și vor fi aplicate în baza regulilor existente.
Este ultimul an al exercițiului bugetar. Nu se va schimba nimic în ceea ce privește regulile, nu vor apărea reguli noi și nu vor exista complicații. Pur și simplu, Uniunea Europeană pune la dispoziție mai mulți bani pentru proiectele aflate în derulare în Republica Moldova, astfel încât să poată fi realizate mai multe proiecte în domeniile în care se investește deja.
Domnule Mureșan, vă mulțumesc pentru această discuție!
Și eu vă mulțumesc.
Maxim Bolohan, IPN