Parlamentul a votat reorganizarea Căii Ferate din Moldova în „CFM-Infra”

Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege privind reorganizarea Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” prin transformarea acesteia în Societatea pe Acțiuni „CFM-Infra”. Noua companie va avea capital integral de stat și va administra infrastructura feroviară națională, transmite IPN.

„CFM-Infra” va deveni astfel succesorul universal al întreprinderii CFM, preluând drepturile și obligațiile acesteia, inclusiv datoriile rezultate din contractele de recreditare și restanțele față de buget. Reorganizarea nu presupune privatizarea infrastructurii feroviare, statul urmând să rămână proprietarul acesteia și acționarul unic al societății.

Potrivit proiectului, măsura e luată în contextul reformei sectorului feroviar și urmărește separarea administratorului infrastructurii de operatorii de transport feroviar, în conformitate cu prevederile Codului transportului feroviar. Procesul face parte și din angajamentele asumate prin Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova pentru 2025–2027, care prevede crearea a două societăți pe acțiuni: „CFM-Infra” și „CFM Pasageri și Marfă”.

Legea instituie un regim special pentru accelerarea reorganizării și prevede derogări de la unele proceduri generale. Astfel, creditorii vor fi notificați în termen de cinci zile de la publicarea avizului privind reorganizarea și vor avea la dispoziție zece zile pentru a solicita garanții sau alte măsuri de protecție a creanțelor. Opoziția creditorilor nu va putea bloca reorganizarea, decât dacă este demonstrat un prejudiciu grav, real și iminent.

Și pentru salariați sunt stabilite termene speciale. Întreprinderea va trebui să-i informeze despre reorganizare în termen de zece zile de la inițierea procedurii, iar sindicatul sau reprezentanții angajaților vor avea cinci zile pentru a prezenta opinia consultativă. Drepturile și obligațiile din contractele individuale și colective de muncă vor fi preluate de „CFM-Infra”. În cazul în care transferul unor angajați nu va fi posibil, disponibilizările se vor face potrivit legislației muncii.

Proiectul prevede și derogarea de la obligativitatea unui control fiscal înainte de reorganizare, precum și de la evaluarea integrală a patrimoniului. Vor fi evaluate obligatoriu doar activele care vor constitui aport la capitalul social al noii societăți. Patrimoniul va fi transmis în baza actului de transmitere și a bilanțului de reorganizare.

Autoritățile competente vor avea la dispoziție cel mult trei luni de la intrarea în vigoare a legii pentru aprobarea statutului „CFM-Infra”, aprobarea actului de transmitere și a bilanțului de reorganizare, înregistrarea societății, emisia și plasarea acțiunilor și instituirea sistemului de guvernanță corporativă. Agenția Proprietății Publice va trebui să aprobe, în termen de 30 de zile, calendarul detaliat al reorganizării.

Procurorii din procuraturile specializate ar putea avea dreptul să conteste la curtea de apel indicațiile procurorului general, anularea actelor procesuale sau redistribuirea cauzelor. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege privind consolidarea independenței procesuale a procurorilor, votat de Parlament în prima lectură, transmite IPN.

Inițiativa a fost elaborată de deputatul PAS Igor Chiriac. Potrivit proiectului, înainte de a da indicații unui procuror dintr-o procuratură specializată, de a anula un act procesual sau de a redistribui o cauză, procurorul general va trebui să solicite opinia procurorului-șef al procuraturii specializate. Opinia va fi consultativă, iar încălcarea procedurii va putea fi contestată la curtea de apel, de un complet format din trei judecători, în termen de trei zile lucrătoare.

Proiectul stabilește și cazurile în care procurorul general poate transmite o cauză unui alt organ de urmărire penală: pentru accelerarea anchetei, echilibrarea volumului de lucru, în cazul unor cauze complexe sau al unor încălcări grave ale legii și drepturilor participanților la proces.

Decizia va aparține exclusiv procurorului general, după consultarea procurorului-șef, și va putea fi contestată la curtea de apel. Conflictele de competență dintre procuraturile specializate vor fi soluționate tot de procurorul general, prin ordonanță motivată.

Totodată, proiectul propune ca ministrul justiției să nu participe la examinarea cauzelor disciplinare și la deciziile privind selecția și cariera procurorilor în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor, cu excepția procedurilor de evaluare externă.

Potrivit notei de fundamentare, modificările urmăresc consolidarea autonomiei procuraturilor specializate și alinierea legislației la standardele europene privind independența sistemului de justiție.

Modificările la Codul de Procedură Penală ar urma să intre în vigoare pe 30 aprilie 2027, iar prevederea care îl privește pe ministrul justiției – într-o lună de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Parlamentul a votat reorganizarea Căii Ferate din Moldova în „CFM-Infra”

Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege privind reorganizarea Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” prin transformarea acesteia în Societatea pe Acțiuni „CFM-Infra”. Noua companie va avea capital integral de stat și va administra infrastructura feroviară națională, transmite IPN.

„CFM-Infra” va deveni astfel succesorul universal al întreprinderii CFM, preluând drepturile și obligațiile acesteia, inclusiv datoriile rezultate din contractele de recreditare și restanțele față de buget. Reorganizarea nu presupune privatizarea infrastructurii feroviare, statul urmând să rămână proprietarul acesteia și acționarul unic al societății.

Potrivit proiectului, măsura e luată în contextul reformei sectorului feroviar și urmărește separarea administratorului infrastructurii de operatorii de transport feroviar, în conformitate cu prevederile Codului transportului feroviar. Procesul face parte și din angajamentele asumate prin Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova pentru 2025–2027, care prevede crearea a două societăți pe acțiuni: „CFM-Infra” și „CFM Pasageri și Marfă”.

Legea instituie un regim special pentru accelerarea reorganizării și prevede derogări de la unele proceduri generale. Astfel, creditorii vor fi notificați în termen de cinci zile de la publicarea avizului privind reorganizarea și vor avea la dispoziție zece zile pentru a solicita garanții sau alte măsuri de protecție a creanțelor. Opoziția creditorilor nu va putea bloca reorganizarea, decât dacă este demonstrat un prejudiciu grav, real și iminent.

Și pentru salariați sunt stabilite termene speciale. Întreprinderea va trebui să-i informeze despre reorganizare în termen de zece zile de la inițierea procedurii, iar sindicatul sau reprezentanții angajaților vor avea cinci zile pentru a prezenta opinia consultativă. Drepturile și obligațiile din contractele individuale și colective de muncă vor fi preluate de „CFM-Infra”. În cazul în care transferul unor angajați nu va fi posibil, disponibilizările se vor face potrivit legislației muncii.

Proiectul prevede și derogarea de la obligativitatea unui control fiscal înainte de reorganizare, precum și de la evaluarea integrală a patrimoniului. Vor fi evaluate obligatoriu doar activele care vor constitui aport la capitalul social al noii societăți. Patrimoniul va fi transmis în baza actului de transmitere și a bilanțului de reorganizare.

Autoritățile competente vor avea la dispoziție cel mult trei luni de la intrarea în vigoare a legii pentru aprobarea statutului „CFM-Infra”, aprobarea actului de transmitere și a bilanțului de reorganizare, înregistrarea societății, emisia și plasarea acțiunilor și instituirea sistemului de guvernanță corporativă. Agenția Proprietății Publice va trebui să aprobe, în termen de 30 de zile, calendarul detaliat al reorganizării.

Procurorii din procuraturile specializate ar putea avea dreptul să conteste la curtea de apel indicațiile procurorului general, anularea actelor procesuale sau redistribuirea cauzelor. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege privind consolidarea independenței procesuale a procurorilor, votat de Parlament în prima lectură, transmite IPN.

Inițiativa a fost elaborată de deputatul PAS Igor Chiriac. Potrivit proiectului, înainte de a da indicații unui procuror dintr-o procuratură specializată, de a anula un act procesual sau de a redistribui o cauză, procurorul general va trebui să solicite opinia procurorului-șef al procuraturii specializate. Opinia va fi consultativă, iar încălcarea procedurii va putea fi contestată la curtea de apel, de un complet format din trei judecători, în termen de trei zile lucrătoare.

Proiectul stabilește și cazurile în care procurorul general poate transmite o cauză unui alt organ de urmărire penală: pentru accelerarea anchetei, echilibrarea volumului de lucru, în cazul unor cauze complexe sau al unor încălcări grave ale legii și drepturilor participanților la proces.

Decizia va aparține exclusiv procurorului general, după consultarea procurorului-șef, și va putea fi contestată la curtea de apel. Conflictele de competență dintre procuraturile specializate vor fi soluționate tot de procurorul general, prin ordonanță motivată.

Totodată, proiectul propune ca ministrul justiției să nu participe la examinarea cauzelor disciplinare și la deciziile privind selecția și cariera procurorilor în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor, cu excepția procedurilor de evaluare externă.

Potrivit notei de fundamentare, modificările urmăresc consolidarea autonomiei procuraturilor specializate și alinierea legislației la standardele europene privind independența sistemului de justiție.

Modificările la Codul de Procedură Penală ar urma să intre în vigoare pe 30 aprilie 2027, iar prevederea care îl privește pe ministrul justiției – într-o lună de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025