Moldova este candidatul de top pentru aderarea la UE. Interviu IPN cu Marcin Bosacki

Moldova este candidatul de top al actualului val de extindere a Uniunii Europene, susține secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe al Poloniei, Marcin Bosacki. Într-un interviu pentru IPN, oficialul a menționat că Varșovia pledează pentru integrarea cu drepturi depline a Moldovei în blocul comunitar.

Domnule Bosacki, bună ziua și bine ați venit la Chișinău!

Plăcerea e de partea mea. Mulțumesc mult pentru invitație.

Domnule secretar de stat, Uniunea Europeană a deschis negocierile cu Moldova pe primul cluster. Cum vor decurge negocierile de aderare, care sunt jaloanele pe care Uniunea Europeană le va urmări și pe care Moldova trebuie să le respecte?

În primul rând, felicitări moldovenilor și autorităților pentru deschiderea, în sfârșit, a negocierilor pentru a deveni membri ai Uniunii Europene. Este o veste grozavă. Cred că majoritatea moldovenilor și-au dorit acest lucru de mult timp.

Prietenii Moldovei, inclusiv Polonia, și-au dorit acest lucru, de asemenea, de mulți ani. Și, în sfârșit, deschidem negocierile. E o veste excelentă.

Acestea fiind spuse, aderarea la Uniunea Europeană nu este un proces ușor. Noi am trecut prin asta acum 25-26-27 de ani, când am avut propriile negocieri, și am aderat la Uniunea Europeană acum 22 de ani.

Este dificil, deoarece trebuie să adoptați toată legislația Uniunii Europene. Trebuie să vă schimbați sistemul judiciar, administrația și, în unele aspecte, modul de afaceri. Trebuie să scăpați de corupție.

Nu este ușor, dar merită cu desăvârșire. Succesul Poloniei, succesul economic, tocmai am aderat la clubul celor mai mari 20 de economii de pe Pământ, nu ar fi fost posibil fără aderarea europeană, deschiderea piețelor europene, fondurile europene de coeziune și fondurile europene pentru agricultură.

Nu este ușor, dar este ceva de care moldovenii, afacerile și agricultura moldovenească se vor bucura atunci când veți adera la UE, ceea ce sper că se va întâmpla în trei, patru, cel mult cinci ani.

Sper la negocieri și la o aderare fără probleme a Moldovei, este un proces bazat pe merit, dar sper la un parcurs fără probleme.

Polonia este unul dintre principalii avocați ai aderării Moldovei la Uniunea Europeană. Care este evaluarea Varșoviei asupra progreselor realizate de Chișinău până acum?

V-ați descurcat de minune. Ați început și, în unele cazuri, ați finalizat multe reforme în sistemul judiciar. Iar acum începem împreună reforma administrației, deoarece secretul succesului Poloniei și al multor alte țări este că nu toți banii sunt centralizați în capitală, la Varșovia, la Chișinău sau la Praga.

Banii europeni sunt dispersați în regiuni, orașe, județe și municipalități, iar acestea îi pot folosi așa cum doresc. Desigur, conform regulilor, avem o anumită supraveghere împotriva corupției și a risipei banilor publici, dar Moldova a făcut o treabă splendidă până acum. Sperăm că va continua cu ajutorul prietenilor precum Polonia, astfel încât Moldova să poată îndeplini toate criteriile și toate clusterele. Acum deschidem un singur grup de capitole, dar sperăm să deschidem un altul foarte curând.

Să sperăm că vom continua pe această cale minunată pe care Moldova a parcurs-o deja în ultimii câțiva ani.

Cinci state membre ale Uniunii Europene – Germania, Franța, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – au propus introducerea unor clauze de salvgardare și chiar limitarea temporară a dreptului de vot pentru viitorii membri ai UE. Nu riscă astfel UE să transmită statelor candidate că aderarea nu va mai însemna apartenență deplină și egală la proiectul european?

Noi nu susținem această inițiativă. Credem că obiectivul trebuie să fie calitatea de membru deplin, cu toate drepturile și privilegiile unui stat membru. Dacă există un fel de aderare rapidă, dar „pe jumătate”, acest lucru ar fi frustrant pentru ambele părți. Ar fi frustrant pentru moldoveni și cetățenii altor state candidate, deoarece calitatea de membru nu va fi deplină, și pentru cetățenii din statele membre UE, deoarece noile state ar fi invitate fără a îndeplini toate criteriile.

Negocierile și implementarea legii și a valorilor europene trebuie să fie reale, dar cât mai rapide posibil, iar la sfârșitul acestui proces trebuie să existe o aderare deplină. Aceasta este poziția Poloniei.

Ați privit politica internațională atât din redacție, ca jurnalist, ulterior ca și corespondent la Washington pentru Gazeta Wyborcza, cât și ca diplomat. Care este cea mai mare diferență între modul în care Occidentul privea Europa de Est acum 15–20 de ani și modul în care privește astăzi Moldova?

Este imensă. Îmi amintesc de vremurile când prieteni din Paris, Madrid sau Berlin ne întrebau pe noi, polonezii: „Aveți urși albi în pădurile voastre?” sau „Ce fus orar aveți?”.

Cunoștințele despre așa-numitele foste state comuniste erau infime acum 20 de ani. Eram, de asemenea, priviți de sus prin prisma dorinței lor de a încheia afaceri de calibru cu Rusia. Rusia era mare, deci era importantă.

Statele din Europa Centrală, precum Moldova, Polonia, Ungaria, Cehia, țările baltice, erau tratate ca obstacole în calea relațiilor bune cu Rusia și eram considerați, din păcate de către mulți, ca fiind intrinsec rusofobi. Asta s-a schimbat.

Trebuie să recunosc, schimbarea a venit după ce Putin a invadat mai întâi Crimeea și Donbasul, iar apoi, în 2022, întreaga Ucraină. Curajul și eroismul poporului ucrainean au schimbat multe.

Astăzi, întreaga regiune, dar și Moldova, este tratată nu ca una dintre țările postcomuniste, ci ca o țară care a contribuit la viitorul europenilor, la dezvoltarea europenilor și la securitatea europeană, datorită poziției strategice pe care țările noastre, Polonia, România, Moldova, statele baltice, o au în contextul celei mai mari amenințări la adresa securității europene, care este Rusia.

Și ultima mea propoziție: am demonstrat, vest-europenii, că am avut dreptate în evaluarea noastră despre Rusia, care a fost una suspicioasă, una precaută, iar ei s-au înșelat. Și asta dă roade.

Și chiar că e ultima propoziție a răspunsului meu: avem, de la an la an, mai mult succes economic, iar ei văd asta, prindem din urmă Europa de Vest în ceea ce privește dezvoltarea economică și ritmul de creștere.

Ați afirmat recent că Polonia își coordonează tot mai strâns pozițiile cu statele candidate în privința negocierilor de aderare. Cum poate Moldova să valorifice mai eficient expertiza Poloniei, care a trecut prin propriul proces de transformare și integrare europeană?

E de fapt motivul călătoriei mele în Moldova. Abia am început-o. M-am întâlnit cu secretarul general al Guvernului, domnul Buzu, dar voi avea multe alte întâlniri, în multe ministere și chiar cu viceprim-ministrul, pentru că Polonia are două avantaje. Unul este – și îl împărtășim cu Moldova – cum să absorbim cel mai bine banii europeni. Există un buget european, pe șapte ani, și sunt bani alocați pentru țara voastră, statului vostru, economiei voastre, administrației voastre. Polonia folosește uneori mai mult de 100% din aceste fonduri.

Cum este posibil? Sunt contabilizate împreună cu inflația, așa că uneori folosim 107-108% din banii alocați Poloniei, deoarece administrația noastră, atât cea centrală, cât și cea locală, este atât de bine pregătită și instruită să aloce corect banii europeni. În cei 22 de ani, de când am aderat la UE, Polonia a primit aproape un miliard de euro pe lună, net, de la Bruxelles, și folosim toți acești bani în avantajul companiilor noastre, al sectorului nostru agricol, al fermierilor noștri, al drumurilor noastre, al podurilor noastre, al școlilor noastre, al universităților noastre, etc.

Și putem împărtăși această experiență cu Moldova. Și în al doilea rând, putem împărtăși experiența de împuternicire a administrațiilor regionale la nivel de județe, regiuni, municipalități, orașe. De asemenea, este ceva de care are nevoie Moldova și o putem împărtăși, deoarece în Polonia, municipalitățile și regiunile sunt foarte puternice și foarte bogate.

Moldova argumentează că aderarea sa la Uniunea Europeană este nu doar un obiectiv economic, ci și unul de securitate. În condițiile războiului din Ucraina și al presiunilor hibride exercitate de Rusia în regiune, considerați că integrarea europeană a Moldovei a devenit o necesitate strategică pentru întreaga Uniune Europeană?

Absolut, da. Și, de asemenea, în contextul războiului din Ucraina, al războiului agresiv purtat de Rusia împotriva Ucrainei, Moldova este, din motive geografice, necesară pentru a rezolva acest război și a-l încheia pașnic, sperăm, cu un acord de pace. Dar Moldova, ca atare, este importantă pentru întreaga regiune, ca o altă piesă a puzzle-ului Europei Centrale și de Est, care trebuie să fie, în primul rând, modernă, în al doilea rând, dezvoltată, prosperă și, în al treilea rând, sigură și pașnică.

Și, prin urmare, este necesară și rezolvarea, sperăm pe cale pașnică, a problemei regiunii transnistrene, create de Rusia de mult timp. Dar vrem să integrăm în Uniunea Europeană întreaga Moldovă, nu doar majoritatea ei, ci și regiunea transnistreană.

Uniunea Europeană insistă că procesul de aderare rămâne bazat pe merit și pe îndeplinirea criteriilor. Totuși, pe măsură ce discuțiile despre reformarea Uniunii Europene înaintea extinderii se intensifică, există riscul ca statele candidate să fie nevoite să aștepte nu doar propriile reforme, ci și reformele interne ale Uniunii. Cât de real este acest risc în cazul Moldova?

Nu cred că este real. Cred că, știți, Uniunea Europeană, încă de la început, din anii 1950, a funcționat întotdeauna în felul următor, cu perioade cu o integrare și o extindere mai accelerate, urmate de perioade de încetinire a acestora. Dar, per total, acesta este un proiect extrem de reușit.

A adus nu doar pace, ci și prosperitate majorității Europei. Și acum ne aflăm în etapa, în perioada extinderii, cu siguranță. Nicio reformă importantă, crucială, nicio reformă internă a Uniunii Europene nu este prevăzută în următorii trei, patru, cinci ani. Dar extinderea este.

Predicția mea și, de asemenea, obiectivul Guvernului meu, al Guvernului polonez, este extinderea poate în 2030, poate în 2031. Totul se bazează pe modul în care țările candidate vor adopta legislația și valorile europene.

Dar acest lucru este realist. Extindere în trei, patru, cinci ani. Iar Moldova este, cu siguranță, candidatul de top. Sperăm în extindere dacă îndeplinesc criteriile, inclusiv Ucraina și unele state din Balcanii de Vest. Însă Moldova este cu siguranță un stat favorit.

Domnule Bosacki, vă mulțumesc foarte frumos pentru această discuție.

Mulțumesc și succes oamenilor importanți ai Moldovei în parcursul lor către Uniunea Europeană și structurile occidentale. Mulțumesc foarte mult.

Maxim Bolohan, IPN

Pompierii moldoveni aflați în Grecia au participat la prima intervenție pentru stingerea unui incendiu de vegetație. Misiunea a avut loc în localitatea Souroti din regiunea Salonic, unde autoritățile elene au solicitat sprijin suplimentar pentru lichidarea mai multor focare, transmite IPN.

Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, echipa a fost mobilizată joi dimineața și a intervenit alături de pompierii greci pentru stingerea incendiului. Salvatorii moldoveni au fost împărțiți în două echipe, au lichidat focarele și au verificat perimetrul afectat pentru a preveni reaprinderea acestora.

Ulterior, pompierii au revenit la baza operațională, unde au fost verificate autospecialele, echipamentele și rezervele necesare pentru eventuale intervenții.

Pompierii moldoveni participă, în perioada 14 iulie-1 august, la o misiune de pre-poziționare în Grecia, organizată prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene. Scopul acesteia este sprijinirea autorităților elene în gestionarea incendiilor de vegetație și pădure în sezonul cu risc sporit.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Moldova este candidatul de top pentru aderarea la UE. Interviu IPN cu Marcin Bosacki

Moldova este candidatul de top al actualului val de extindere a Uniunii Europene, susține secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe al Poloniei, Marcin Bosacki. Într-un interviu pentru IPN, oficialul a menționat că Varșovia pledează pentru integrarea cu drepturi depline a Moldovei în blocul comunitar.

Domnule Bosacki, bună ziua și bine ați venit la Chișinău!

Plăcerea e de partea mea. Mulțumesc mult pentru invitație.

Domnule secretar de stat, Uniunea Europeană a deschis negocierile cu Moldova pe primul cluster. Cum vor decurge negocierile de aderare, care sunt jaloanele pe care Uniunea Europeană le va urmări și pe care Moldova trebuie să le respecte?

În primul rând, felicitări moldovenilor și autorităților pentru deschiderea, în sfârșit, a negocierilor pentru a deveni membri ai Uniunii Europene. Este o veste grozavă. Cred că majoritatea moldovenilor și-au dorit acest lucru de mult timp.

Prietenii Moldovei, inclusiv Polonia, și-au dorit acest lucru, de asemenea, de mulți ani. Și, în sfârșit, deschidem negocierile. E o veste excelentă.

Acestea fiind spuse, aderarea la Uniunea Europeană nu este un proces ușor. Noi am trecut prin asta acum 25-26-27 de ani, când am avut propriile negocieri, și am aderat la Uniunea Europeană acum 22 de ani.

Este dificil, deoarece trebuie să adoptați toată legislația Uniunii Europene. Trebuie să vă schimbați sistemul judiciar, administrația și, în unele aspecte, modul de afaceri. Trebuie să scăpați de corupție.

Nu este ușor, dar merită cu desăvârșire. Succesul Poloniei, succesul economic, tocmai am aderat la clubul celor mai mari 20 de economii de pe Pământ, nu ar fi fost posibil fără aderarea europeană, deschiderea piețelor europene, fondurile europene de coeziune și fondurile europene pentru agricultură.

Nu este ușor, dar este ceva de care moldovenii, afacerile și agricultura moldovenească se vor bucura atunci când veți adera la UE, ceea ce sper că se va întâmpla în trei, patru, cel mult cinci ani.

Sper la negocieri și la o aderare fără probleme a Moldovei, este un proces bazat pe merit, dar sper la un parcurs fără probleme.

Polonia este unul dintre principalii avocați ai aderării Moldovei la Uniunea Europeană. Care este evaluarea Varșoviei asupra progreselor realizate de Chișinău până acum?

V-ați descurcat de minune. Ați început și, în unele cazuri, ați finalizat multe reforme în sistemul judiciar. Iar acum începem împreună reforma administrației, deoarece secretul succesului Poloniei și al multor alte țări este că nu toți banii sunt centralizați în capitală, la Varșovia, la Chișinău sau la Praga.

Banii europeni sunt dispersați în regiuni, orașe, județe și municipalități, iar acestea îi pot folosi așa cum doresc. Desigur, conform regulilor, avem o anumită supraveghere împotriva corupției și a risipei banilor publici, dar Moldova a făcut o treabă splendidă până acum. Sperăm că va continua cu ajutorul prietenilor precum Polonia, astfel încât Moldova să poată îndeplini toate criteriile și toate clusterele. Acum deschidem un singur grup de capitole, dar sperăm să deschidem un altul foarte curând.

Să sperăm că vom continua pe această cale minunată pe care Moldova a parcurs-o deja în ultimii câțiva ani.

Cinci state membre ale Uniunii Europene – Germania, Franța, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – au propus introducerea unor clauze de salvgardare și chiar limitarea temporară a dreptului de vot pentru viitorii membri ai UE. Nu riscă astfel UE să transmită statelor candidate că aderarea nu va mai însemna apartenență deplină și egală la proiectul european?

Noi nu susținem această inițiativă. Credem că obiectivul trebuie să fie calitatea de membru deplin, cu toate drepturile și privilegiile unui stat membru. Dacă există un fel de aderare rapidă, dar „pe jumătate”, acest lucru ar fi frustrant pentru ambele părți. Ar fi frustrant pentru moldoveni și cetățenii altor state candidate, deoarece calitatea de membru nu va fi deplină, și pentru cetățenii din statele membre UE, deoarece noile state ar fi invitate fără a îndeplini toate criteriile.

Negocierile și implementarea legii și a valorilor europene trebuie să fie reale, dar cât mai rapide posibil, iar la sfârșitul acestui proces trebuie să existe o aderare deplină. Aceasta este poziția Poloniei.

Ați privit politica internațională atât din redacție, ca jurnalist, ulterior ca și corespondent la Washington pentru Gazeta Wyborcza, cât și ca diplomat. Care este cea mai mare diferență între modul în care Occidentul privea Europa de Est acum 15–20 de ani și modul în care privește astăzi Moldova?

Este imensă. Îmi amintesc de vremurile când prieteni din Paris, Madrid sau Berlin ne întrebau pe noi, polonezii: „Aveți urși albi în pădurile voastre?” sau „Ce fus orar aveți?”.

Cunoștințele despre așa-numitele foste state comuniste erau infime acum 20 de ani. Eram, de asemenea, priviți de sus prin prisma dorinței lor de a încheia afaceri de calibru cu Rusia. Rusia era mare, deci era importantă.

Statele din Europa Centrală, precum Moldova, Polonia, Ungaria, Cehia, țările baltice, erau tratate ca obstacole în calea relațiilor bune cu Rusia și eram considerați, din păcate de către mulți, ca fiind intrinsec rusofobi. Asta s-a schimbat.

Trebuie să recunosc, schimbarea a venit după ce Putin a invadat mai întâi Crimeea și Donbasul, iar apoi, în 2022, întreaga Ucraină. Curajul și eroismul poporului ucrainean au schimbat multe.

Astăzi, întreaga regiune, dar și Moldova, este tratată nu ca una dintre țările postcomuniste, ci ca o țară care a contribuit la viitorul europenilor, la dezvoltarea europenilor și la securitatea europeană, datorită poziției strategice pe care țările noastre, Polonia, România, Moldova, statele baltice, o au în contextul celei mai mari amenințări la adresa securității europene, care este Rusia.

Și ultima mea propoziție: am demonstrat, vest-europenii, că am avut dreptate în evaluarea noastră despre Rusia, care a fost una suspicioasă, una precaută, iar ei s-au înșelat. Și asta dă roade.

Și chiar că e ultima propoziție a răspunsului meu: avem, de la an la an, mai mult succes economic, iar ei văd asta, prindem din urmă Europa de Vest în ceea ce privește dezvoltarea economică și ritmul de creștere.

Ați afirmat recent că Polonia își coordonează tot mai strâns pozițiile cu statele candidate în privința negocierilor de aderare. Cum poate Moldova să valorifice mai eficient expertiza Poloniei, care a trecut prin propriul proces de transformare și integrare europeană?

E de fapt motivul călătoriei mele în Moldova. Abia am început-o. M-am întâlnit cu secretarul general al Guvernului, domnul Buzu, dar voi avea multe alte întâlniri, în multe ministere și chiar cu viceprim-ministrul, pentru că Polonia are două avantaje. Unul este – și îl împărtășim cu Moldova – cum să absorbim cel mai bine banii europeni. Există un buget european, pe șapte ani, și sunt bani alocați pentru țara voastră, statului vostru, economiei voastre, administrației voastre. Polonia folosește uneori mai mult de 100% din aceste fonduri.

Cum este posibil? Sunt contabilizate împreună cu inflația, așa că uneori folosim 107-108% din banii alocați Poloniei, deoarece administrația noastră, atât cea centrală, cât și cea locală, este atât de bine pregătită și instruită să aloce corect banii europeni. În cei 22 de ani, de când am aderat la UE, Polonia a primit aproape un miliard de euro pe lună, net, de la Bruxelles, și folosim toți acești bani în avantajul companiilor noastre, al sectorului nostru agricol, al fermierilor noștri, al drumurilor noastre, al podurilor noastre, al școlilor noastre, al universităților noastre, etc.

Și putem împărtăși această experiență cu Moldova. Și în al doilea rând, putem împărtăși experiența de împuternicire a administrațiilor regionale la nivel de județe, regiuni, municipalități, orașe. De asemenea, este ceva de care are nevoie Moldova și o putem împărtăși, deoarece în Polonia, municipalitățile și regiunile sunt foarte puternice și foarte bogate.

Moldova argumentează că aderarea sa la Uniunea Europeană este nu doar un obiectiv economic, ci și unul de securitate. În condițiile războiului din Ucraina și al presiunilor hibride exercitate de Rusia în regiune, considerați că integrarea europeană a Moldovei a devenit o necesitate strategică pentru întreaga Uniune Europeană?

Absolut, da. Și, de asemenea, în contextul războiului din Ucraina, al războiului agresiv purtat de Rusia împotriva Ucrainei, Moldova este, din motive geografice, necesară pentru a rezolva acest război și a-l încheia pașnic, sperăm, cu un acord de pace. Dar Moldova, ca atare, este importantă pentru întreaga regiune, ca o altă piesă a puzzle-ului Europei Centrale și de Est, care trebuie să fie, în primul rând, modernă, în al doilea rând, dezvoltată, prosperă și, în al treilea rând, sigură și pașnică.

Și, prin urmare, este necesară și rezolvarea, sperăm pe cale pașnică, a problemei regiunii transnistrene, create de Rusia de mult timp. Dar vrem să integrăm în Uniunea Europeană întreaga Moldovă, nu doar majoritatea ei, ci și regiunea transnistreană.

Uniunea Europeană insistă că procesul de aderare rămâne bazat pe merit și pe îndeplinirea criteriilor. Totuși, pe măsură ce discuțiile despre reformarea Uniunii Europene înaintea extinderii se intensifică, există riscul ca statele candidate să fie nevoite să aștepte nu doar propriile reforme, ci și reformele interne ale Uniunii. Cât de real este acest risc în cazul Moldova?

Nu cred că este real. Cred că, știți, Uniunea Europeană, încă de la început, din anii 1950, a funcționat întotdeauna în felul următor, cu perioade cu o integrare și o extindere mai accelerate, urmate de perioade de încetinire a acestora. Dar, per total, acesta este un proiect extrem de reușit.

A adus nu doar pace, ci și prosperitate majorității Europei. Și acum ne aflăm în etapa, în perioada extinderii, cu siguranță. Nicio reformă importantă, crucială, nicio reformă internă a Uniunii Europene nu este prevăzută în următorii trei, patru, cinci ani. Dar extinderea este.

Predicția mea și, de asemenea, obiectivul Guvernului meu, al Guvernului polonez, este extinderea poate în 2030, poate în 2031. Totul se bazează pe modul în care țările candidate vor adopta legislația și valorile europene.

Dar acest lucru este realist. Extindere în trei, patru, cinci ani. Iar Moldova este, cu siguranță, candidatul de top. Sperăm în extindere dacă îndeplinesc criteriile, inclusiv Ucraina și unele state din Balcanii de Vest. Însă Moldova este cu siguranță un stat favorit.

Domnule Bosacki, vă mulțumesc foarte frumos pentru această discuție.

Mulțumesc și succes oamenilor importanți ai Moldovei în parcursul lor către Uniunea Europeană și structurile occidentale. Mulțumesc foarte mult.

Maxim Bolohan, IPN

Moldova este candidatul de top pentru aderarea la UE. Interviu IPN cu Marcin Bosacki

Circa 13 400 de autovehicule necomerciale din regiunea transnistreană au fost înregistrate cu plăci de model neutru de la lansarea...

Acest material este disponibil doar pe bază de abonament.
Abonează-te pentru a avea acces la mai multe materiale și funcționalități exclusive!

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025