Modificări la programul cu FMI legate de majorarea asistenței financiare pentru Moldova

Parlamentul a aprobat în prima lectură modificări la  două legi privind atragerea împrumuturilor de stat externe din partea Fondului Monetar Internațional, ca urmare a majorării asistenței financiare pentru țară, transmite IPN.

Pe 11 mai, Consiliul de directori executivi al FMI a decis majorarea împrumuturilor în cadrul Programului de reforme economice de la 400 de milioane de Drepturi Speciale de Tragere până la 594,3 milioane de DST (circa 795,72 milioane de dolari SUA). Programul este susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF).

Cele două împrumuturi vor fi utilizate pentru acoperirea necesităților urgente de finanțare ale balanței de plăți survenite în urma șocurilor negative, inclusiv a războiului din Ucraina și sancțiunilor internaționale impuse Federației Ruse și Republicii Belarus.

Proiectul de modificare a Legii privind atragerea împrumutului de stat extern din partea Fondului Monetar Internațional prin intermediul EFF și cel de modificare a Legii privind atragerea împrumutului de stat extern din partea Fondului Monetar Internațional prin intermediul ECF urmează a fi votate în lectura a doua.

Fiecare țară membră a FMI poate utiliza DST din cota sa conform necesităților interne. DST sunt un activ de rezervă creat de către Fondul Monetar Internațional cu scopul de a suplimenta activele de rezervă existente ale statelor membre FMI.

Într-un mesaj public la încheierea mandatului, fostul ministru al Finanțelor, Andrian Gavriliță, a scris că a acceptat funcția pentru a promova reforme pe care le considera necesare pentru Republica Moldova, chiar dacă era conștient că acestea nu vor fi populare. El susține că rolul de ministru înseamnă mai mult decât decizii economice și negocieri cu partenerii externi, fiind unul „profund politic”, exercitat într-un mediu „foarte complex și chiar ostil”, transmite IPN.

Gavriliță recunoaște că a făcut greșeli în timpul mandatului, dar spune că una dintre cele mai mari provocări a fost încercarea de a promova una dintre cele mai dificile reforme într-o perioadă complicată pentru guvernare. El afirmă că a rămas cu „un gust amar” după experiența trăită în spațiul public, criticând răspândirea informațiilor false atât pe rețelele sociale, cât și în mass-media.

Fostul ministru apreciază că timpul petrecut pe rețelele sociale, inclusiv de către funcționarii publici, nu contribuie nici la dezvoltarea economică, nici la creșterea eficienței administrației.

În încheiere, Andrian Gavriliță afirmă că își va continua activitatea în sprijinul Republicii Moldova, indiferent de funcția pe care o va ocupa. El susține că economia trebuie transformată dintr-una bazată pe consum într-una orientată spre investiții, iar serviciile publice trebuie centrate pe cetățeni. Totodată, fostul ministru le-a urat succes membrilor noii echipe guvernamentale.

Andrian Gavriliță a făcut parte din Guvernul condus de Alexandru Munteanu și a fost unul dintre promotorii proiectului de reformă fiscală pentru anul 2027. Pachetul propus, care prevede modificări ale TVA și ale sistemului de impozitare și contribuții sociale, a generat critici din partea mediului de afaceri, agricultorilor și sindicatelor, iar Guvernul a retras proiectul pentru consultări suplimentare.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Modificări la programul cu FMI legate de majorarea asistenței financiare pentru Moldova

Parlamentul a aprobat în prima lectură modificări la  două legi privind atragerea împrumuturilor de stat externe din partea Fondului Monetar Internațional, ca urmare a majorării asistenței financiare pentru țară, transmite IPN.

Pe 11 mai, Consiliul de directori executivi al FMI a decis majorarea împrumuturilor în cadrul Programului de reforme economice de la 400 de milioane de Drepturi Speciale de Tragere până la 594,3 milioane de DST (circa 795,72 milioane de dolari SUA). Programul este susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF).

Cele două împrumuturi vor fi utilizate pentru acoperirea necesităților urgente de finanțare ale balanței de plăți survenite în urma șocurilor negative, inclusiv a războiului din Ucraina și sancțiunilor internaționale impuse Federației Ruse și Republicii Belarus.

Proiectul de modificare a Legii privind atragerea împrumutului de stat extern din partea Fondului Monetar Internațional prin intermediul EFF și cel de modificare a Legii privind atragerea împrumutului de stat extern din partea Fondului Monetar Internațional prin intermediul ECF urmează a fi votate în lectura a doua.

Fiecare țară membră a FMI poate utiliza DST din cota sa conform necesităților interne. DST sunt un activ de rezervă creat de către Fondul Monetar Internațional cu scopul de a suplimenta activele de rezervă existente ale statelor membre FMI.

Opt grupuri de primării, care reunesc 29 de localități, au finalizat în această săptămână procedurile necesare pentru amalgamarea voluntară. Anunțul a fost făcut de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, care a precizat că procesul se extinde în toate regiunile țării, iar tot mai multe comunități aleg să creeze administrații locale comune, transmite IPN.

Noile grupuri constituite sunt Abaclia și Iordanovca, cu centrul administrativ la Abaclia, Carabetovca și Sadaclia, cu centrul la Sadaclia, precum și grupul format din Bălceana, Boghiceni, Lăpușna, Pașcani, Pervomaiscoe și Secăreni, care va avea centrul administrativ la Lăpușna.

Alte decizii de amalgamare au fost adoptate de localitățile Cupcui, Filipeni, Romanovca și Sărata Nouă, cu centrul la Filipeni, Hansca și Costești, cu centrul la Costești, dar și de Dărcăuți, Teleșeuca, Crișcăuți, Visoca și Rudi, care vor avea centrul administrativ la Visoca.

De asemenea, au fost create grupurile formate din Cernița, Ciripcău, Coșernița și Gura Camencii, cu centrul la Gura Camencii, precum și Rublenița, Băxani, Șolcani și Șeptelici, cu centrul administrativ la Rublenița.

Până în prezent, au fost constituite 17 grupuri de amalgamare voluntară, care reunesc 55 de primării și peste 90 de mii de locuitori. Potrivit autorităților, pentru proiectele de infrastructură și dezvoltare destinate acestor localități sunt planificate investiții în valoare de 366 de milioane de lei.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025