Localitățile amalgamate vor decide singure centrul administrativ și denumirea noii entități

Localitățile care vor trece prin procesul de amalgamare voluntară vor putea decide unde va fi stabilit centrul administrativ, dar și denumirea noii entități. Totodată, distanța maximă de 25 de kilometri între localități, care era anterior o condiție, a fost exclusă. Cu precizări în acest a venit secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, în plenul Parlamentului, unde a prezentat modificările la Legea privind amalgamarea voluntară, transmite IPN.

Alexei Buzu a precizat că, după discuțiile cu aleșii locali, procedura de vot în consiliile locale a fost simplificată, iar aleșii locali își pot duce mandatul până la capăt chiar dacă inițiază amalgamarea.

Modificările au stârnit discuții în Parlament. Deputații au avertizat că modificarea denumirii unor unități administrative ar putea genera cheltuieli suplimentare pentru persoane fizice și juridice, inclusiv pentru perfectarea unor acte noi. În replică, secretarul general al Guvernului a declarat că autoritățile colaborează cu Cadastrul și Agenția Servicii Publice pentru ca schimbările să fie aplicate automat, evitând astfel ca cetățenii sau antreprenorii să fie nevoiți să își refacă documentele.

În cadrul dezbaterilor, deputatul fracțiunii Alternativa a criticat abordarea reformei, menționând că aceasta nu ar trebui să se limiteze doar la reducerea numărului de primării sau raioane, ci să includă clar și partajarea competențelor și a resurselor financiare. „Primării mai mari nu înseamnă neapărat primării mai puternice”, a precizat deputatul Ion Chicu.

Alexei Buzu a subliniat că principalul obstacol al administrației publice locale nu este lipsa de competențe, ci capacitatea redusă – fiscală și instituțională – de a le exercita. Oficialul a invocat fragmentarea excesivă a administrației locale și scăderea veniturilor proprii ale primăriilor, arătând că sistemul actual de finanțare nu stimulează dezvoltarea economică locală.

În același timp, fracțiunea Partidului Socialiștilor a acuzat guvernarea de presiuni asupra primarilor, afirmând că sprijinul financiar ar fi acordat doar localităților care acceptă amalgamarea voluntară.

Inițiatorii au respins criticile și au precizat că suplimentele oferite au scopul de a încuraja procesul voluntar, astfel încât primarii și cetățenii să decidă singuri cu cine doresc să se amalgameze.

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de Presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.

Primăria municipiului Chișinău organizează festivalul „Te salut, Chișinău!”, cu ocazia celor 590 de ani de la prima atestare documentară a orașului (17-19 iulie) /Strada pietonală „Eugen Doga” /ora 18:00/.

În sectoarele capitalei se desfășoară campionatul municipal la șah și joc de dame pentru seniori /18-19 iulie/.

Primăria municipiului Chișinău desfășoară în sectoarele capitalei iarmaroace și târguri cu produse și mărfuri autohtone /18-19 iulie/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Localitățile amalgamate vor decide singure centrul administrativ și denumirea noii entități

Localitățile care vor trece prin procesul de amalgamare voluntară vor putea decide unde va fi stabilit centrul administrativ, dar și denumirea noii entități. Totodată, distanța maximă de 25 de kilometri între localități, care era anterior o condiție, a fost exclusă. Cu precizări în acest a venit secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, în plenul Parlamentului, unde a prezentat modificările la Legea privind amalgamarea voluntară, transmite IPN.

Alexei Buzu a precizat că, după discuțiile cu aleșii locali, procedura de vot în consiliile locale a fost simplificată, iar aleșii locali își pot duce mandatul până la capăt chiar dacă inițiază amalgamarea.

Modificările au stârnit discuții în Parlament. Deputații au avertizat că modificarea denumirii unor unități administrative ar putea genera cheltuieli suplimentare pentru persoane fizice și juridice, inclusiv pentru perfectarea unor acte noi. În replică, secretarul general al Guvernului a declarat că autoritățile colaborează cu Cadastrul și Agenția Servicii Publice pentru ca schimbările să fie aplicate automat, evitând astfel ca cetățenii sau antreprenorii să fie nevoiți să își refacă documentele.

În cadrul dezbaterilor, deputatul fracțiunii Alternativa a criticat abordarea reformei, menționând că aceasta nu ar trebui să se limiteze doar la reducerea numărului de primării sau raioane, ci să includă clar și partajarea competențelor și a resurselor financiare. „Primării mai mari nu înseamnă neapărat primării mai puternice”, a precizat deputatul Ion Chicu.

Alexei Buzu a subliniat că principalul obstacol al administrației publice locale nu este lipsa de competențe, ci capacitatea redusă – fiscală și instituțională – de a le exercita. Oficialul a invocat fragmentarea excesivă a administrației locale și scăderea veniturilor proprii ale primăriilor, arătând că sistemul actual de finanțare nu stimulează dezvoltarea economică locală.

În același timp, fracțiunea Partidului Socialiștilor a acuzat guvernarea de presiuni asupra primarilor, afirmând că sprijinul financiar ar fi acordat doar localităților care acceptă amalgamarea voluntară.

Inițiatorii au respins criticile și au precizat că suplimentele oferite au scopul de a încuraja procesul voluntar, astfel încât primarii și cetățenii să decidă singuri cu cine doresc să se amalgameze.

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de Presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a declarat că modificările privind competențele autonomiei găgăuze în organizarea alegerilor nu reprezintă o atingere adusă statutului acesteia. „Găgăuzia nu are dușmani în Moldova”, a declarat Tănase în emisiunea „Teritoria Svobodî” cu Lilia Burakovski, transmite IPN.

Alexandru Tănase a mai afirmat că Comratul este „manipulat cu obrăznicie”. „Îmi pare foarte rău că, după 30 de ani, acolo nu sunt reprezentate normal alte partide politice, iar politicienii cu orientare pro-moscovită controlează situația din autonomie”, a precizat fostul președinte al Curții Constituționale.

În opinia sa, aceasta este o restanță a Chișinăului, pentru care țara va plăti un preț mare din cauza ignorării situației din regiune.

El a menționat că, cel mai probabil, vor fi operate modificări legislative, potrivit cărora Chișinăul va desemna el însuși organele electorale care vor organiza alegerile în Găgăuzia – la data stabilită de Adunarea Populară.

„Găgăuzia nu are niciun dușman în Republica Moldova. Nu există niciun politician – nici măcar cel mai marginal – care să spună că autonomia trebuie lichidată sau că anumite competențe trebuie reduse”, a conchis fostul președinte al Curții Constituționale.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025