Sistemul de învățământ moldovenesc nu a fost pregătit pentru trecerea de la învățământul în clasă la cel la distanță. Până la pandemia COVID-19, nu au fost dezvoltate competențele digitale ale pedagogilor și nici ale elevilor. Situația creată și mobilizarea care s-a impus constituie un start al schimbărilor necesare în procesul educațional. Opiniile au fost exprimate în cadrul unei dezbateri, organizate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, transmite IPN.

Alex Leahu, profesor la Liceul Teoretic „Spiru Haret” din Chișinău, susține că învățarea de la distanță și acțiunile întreprinse reprezintă un catalizator al schimbările care sunt în plin proces, dar și vor mai urma. Și aceasta e partea bună a actualei situații. Ca și pedagog, s-a implicat în educarea responsabilităților elevilor legate de comportamentul în mediul online. Și aceasta pentru că elevii cumva nu simțeau responsabilitatea de a fi prezenți la lecție, de a se conecta la timp sau a fi activi. Un alt aspect ține de părinți. A venit momentul ca ei să înțeleagă rolul lor în procesul educațional. Este greșit să crezi că aduci copilul în clasa întâi și îl vei lua în clasa XII-a gata format, spune profesorul.

Expertul în educație Sergiu Corlat, profesor la Liceul Teoretic „Orizont”, susține că una dintre concluziile de pe urma actualei situații este necesitatea modernizării resurselor educaționale. În opinia sa, sunt necesare cât mai multe resurse digitale și acestea trebuie să fie cât mai interactive, nu doar să ofere informații. Profesorul spune că modelul pe care îl folosește constă în sesiuni teoretice scurte și rare și multe activități practice, care nu sunt legate de un orar fixat ora academică. În opinia sa, cadrele didactice trebuie să fie instruite cât mai mult în ceea ce ține de utilizarea tehnologiilor informaționale. Componenta TIC trebuie mereu actualizată, pentru că tehnologiile se dezvoltă foarte repede.

Valeria Ciolac, elevă la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Bălți, susține că sistemul de învățământ nu a fost pregătit pentru o astfel de transformare. Chiar și la orele de informatică elevii sunt învățați să construiască modele și algoritmi în sistemul Pascal. Dar nu sunt învățați lucruri esențiale, care sunt indispensabile în procesul de învățare de la distanță, cum ar fi utilizarea Google Drive, de exemplu. Și aceste componente, în opinia sa, trebuie să se regăsească în curricula școlară.

Potrivit elevei, toți actorii sistemului educațional au de învățat din experiența creată de pandemie. În viziunea sa, este foarte importantă comunicarea pe viu, dar la fel de importantă este activitatea digitală. Or, cu toții trăim în secolul internetului, al transformărilor rapide, unde manualele luate separat nu mai sunt suficiente pentru un proces educațional calitativ. Tânăra a mai spus că este extrem de important să se investească în elemente digitale și alte mecanisme moderne, care să le permită elevilor nu doar să învețe pe de rost, ci să cerceteze, să analizeze și să aplice cele învățate în viața reală.

Dezbaterea „Impactul COVID-19 asupra Republicii Moldova: cât de inclusiv și eficient este procesul de învățare online?”a fost organizată de IPRE, cu suportul Fundației Hanns Seidel.