RETROSPECTIVA ŞTIRILOR din Fluxul IPN „Integrare Europeană”, 9-15 octombrie 2017

IPN a publicat pe 9 octombrie OP-ED-ul cu titlul: Agendă pro-reformă în loc de blocarea asistenței macro-financiare, semnat de politologul Dionis Cenușa. În analiză se spune că forțele principale în Parlamentul European vor folosirea asistenței europene ca pe o pârghie pentru a penaliza decizia politică a guvernării de a recroi sistemul electoral. Totodată, Comisia Europeană și Consiliul preferă să angajeze Chișinăul în cât mai multe reforme structurale, lărgind condiționalitățile și asistența financiară. Cea mai robustă critică vine din partea Partidului Popular European, care practic retransmite demersul aliaților săi politici de la Chișinău – opoziția extra-parlamentară condusă de Maia Sandu și Andrei Năstase. Poziția acestora a rămas intactă și anume că orice asistență macro-financiară trebuie acordată doar după anularea sistemului de vot mixt, introdus în vara lui 2017 în lipsa unui consens politic larg. Social-democrații europeni au încercat să dilueze critica cu referințe la rolul stabilizator al partenerilor lor politici, Democrații lui Vladimir Plahotniuc, asupra economiei și reluarea reformelor, inclusiv folosind datele FMI. Autorul mai precizează că tactica UE de a multiplica condiționalitățile acceptate de guvernarea de la Chișinău se pare că are un sens mai mare decât izolarea guvernării. Dar orice conlucrare pozitivă dintre actuala guvernare și UE lipsește gradual opoziția extra-parlamentară de argumentele potrivit cărora Democrații perturbează și deteriorează integrarea europeană a țării.

xxx

Republica Moldova și Ucraina își consolidează cooperarea în domeniul controlului comun al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și al obiectelor la frontiera de stat. În cadrul vizitei oficiale a premierului Ucrainei, Volodimir Groisman, la Chișinău a fost semnat între Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei Acordul privind controalele sus menţionate în punctele comune de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene, inclusiv pe segmentul central. Datorită dinamizării cooperării transfrontaliere se va asigura combaterea eficientă a migrației ilegale și a activităților ilegale la frontiera de stat comună. Documentul este încheiat între Republica Moldova și Ucraina pentru o perioadă de cinci ani și este în conformitate cu angajamentele asumate de cele două state prin Acordurile de Asociere cu Uniunea Europeană.

xxx

Două companii din Italia și-au anunțat intenția de a veni în Moldova cu investiții de peste un milion și jumătate de euro. Prima companie se va specializa pe creșterea grâului, porumbului și a altor produse bio, care vor fi exportate pe piața UE. Cea de-a doua investiție este anunțată de grup de producere din Torino, care vrea să deschidă o fabrică de prelucrare a fierului și oțelului în Moldova. Despre rezultatele săptămânii de afaceri „Moldova Business Week 2017”, din perioada 3-6 octombrie, a vorbit directorul general al Organizației de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO), Vitalie Zaharia.

xxx

În zilele de 14 și 15 noiembrie, la Chișinău, va avea loc Forumul mass-media 2017, la care sunt invitați jurnaliști, editori, manageri media, alți membri ai redacțiilor din Republica Moldova, reprezentanți ai organizațiilor şi asociațiilor de media, agenţiilor de publicitate, mediului academic aferent formării profesionale jurnalistice, experți din țară și de peste hotare. Înregistrarea participanților are loc pe pagina electronică www.mediaforum.md. Organizatorii își propun să dezbată principalele probleme ale comunității jurnalistice moldovenești, potențialele soluții pentru aceste probleme şi pentru impulsionarea reformelor în domeniul mass-media. De asemenea, va fi examinată îndeplinirea „Foii de parcurs” pentru dezvoltarea mass-mediei în Republica Moldova, elaborată şi completată la primele două ediţii ale Forumului mass-media, în 2015 și 2016. În deschiderea Forumului, vor lua cuvântul ambasadorul Uniunii Europene, Peter Michalko, şi cel al Germaniei, Julia Monar, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, şi reprezentanţii organizațiilor neguvernamentale din domeniul mass-media. Va urma o dezbatere la tema: „Ştirile false, manipularea informaţiei şi încrederea în mass-media”, cu participarea unor experţi şi oficiali din ţară şi de peste hotare.

xxx

Agendele de lucru ale Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova au fost sincronizate într-o ședință specială a celor două instituții. La discuții au participat membrii cabinetului de miniștri și deputații. Ședința comună a Guvernului şi Parlamentului a fost prezidată de către premierul Pavel Filip și președintele Parlamentului, Andrian Candu. În cadrul ședinței a fost examinată implementarea Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare în a doua jumătate a anului 2017. La fel și planului legislativ pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană pentru 2017. Astfel, până în prezent au fost realizate 56 de acțiuni. 11 proiecte sunt restante, iar realizarea celor care mai rămân este prevăzută pentru perioada octombrie-decembrie. Printre restanțe se numără asigurarea funcționalității Autorității Naționale de Integritate, care deocamdată nu este posibilă întrucât nu a fost selectată conducerea instituției. De asemenea, au fost discutați pașii care trebuie făcuți pentru obținerea asistenței macrofinanciare de 100 de milioane de euro de la Uniunea Europeană.

xxx

Partidul Liberal Democrat din Moldova face apel către toate forțele de dreapta pro-europene de opoziție să creeze un parteneriatul politic pro-european. Irosirea acestei șanse va transforma iremediabil Republica Moldova în cea mai săracă țară din Europa, cu o zonă depopulată. O va transforma într-o spălătorie regională a banilor de proveniență dubioasă și într-o mare problemă la granița UE. Declarația aparține președintelui PLDM, Viorel Cibotaru. Într-o conferință de presă, președintele PLDM a spus că dezbaterile din 3 octombrie din Parlamentul European au arătat clar că guvernarea socialist-democrată de la Chișinău duce Moldova în trecutul întunecat și izolat, iar cele mai notabile realizări de la 2009 încoace, precum semnarea Acordului de Asociere și liberalizarea regimului de vize, sunt puse sub semnul întrebării de către alianța camuflată PDM-PSRM.

xxx

Experți ai Directoratului European pentru Controlul Medicamentului (EDQM) se află într-o vizită de lucru în Republica Moldova pentru a evalua starea laboratorului pentru controlul calității medicamentelor al Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM). În funcție de rezultatul evaluării, va fi luată decizia de aderare a laboratorului la rețeaua europeană a laboratoarelor oficiale de control al medicamentelor (OMCL).

xxx

Guvernul a aprobat inițierea negocierilor și semnarea Addendumului nr.1 la Acordul de finanțare dintre executivul de la Chișinău și Uniunea Europeană cu privire la reabilitarea rețelelor de transport electric ale ÎS „Moldelectrica”, semnat la 17 decembrie  2012 la Chișinău. Prin acest acord Uniunea Europeană, reprezentată de către Comisia Europeană, se angajează prin Fondul de Investiți pentru Vecinătate să finanțeze proiectul de reabilitare a rețelelor de transport electric ale ÎS „Moldelectrica” cu opt milioane de euro, sub formă de grant. Addendumul concretizează unele aspecte prevăzute în acord, majorând și termenul de realizare a proiectului de la 54 la 66 de luni.

xxx

În ultimii doi ani, legislația Republicii Moldova în domeniul muncii a fost modernizată în conformitate cu standardele UE. Modificările operate, inclusiv prevederile care încă urmează să intre în vigoare, vin să asigure echitate pentru toate părțile implicate în raporturile de muncă. Declarația a fost făcută de ministrul sănătății, muncii și protecției sociale, Stela Grigoraș, în cadrul unui seminar dedicat reformei legislației muncii. Stela Grigoraș a comunicat că, pe lângă modificările deja operate, a fost elaborat și un proiect de lege menit să transpună directiva europeană care se referă la concedierea colectivă. Proiectul va fi prezentat Guvernului pentru aprobare până la sfârșitul anului curent. Sergiu Morari, șef de direcție la minister, a precizat că pe parcursul acestui an au fost promovate trei legi care aduc modificări și completări la Codul Muncii. Pe majoritatea s-a atins un compromis între partenerii sociali. Modificările vizează implicit transpunerea a patru directive europene în legislația națională și vin să îmbunătățească climatul social, dar și climatul de afaceri.

xxx

Prim-ministrul Pavel Filip s-a referit, în cadrul ședinței Guvernului, la speculațiile pe marginea realizării de către Republica Moldova a condiționalităților pentru obținerea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii Europene. Potrivit premierului, jumătate din condiționalități au fost îndeplinite. „Suntem absolut în termen și nu există nici o problemă în legătură cu aceasta”, a declarat șeful executivului. Premierul a menționat că majorarea încasărilor bugetare în anul curent, care acoperă toate cheltuielile planificate, a permis neincluderea în proiectul rectificat al bugetului pentru anul 2017 a primei tranșe din asistența macrofinanciară oferită de UE. În același timp, Pavel Filip a precizat că această asistență din motive tehnice ar putea să nu ajungă anul acesta, dar la sigur va fi primită anul viitor.

xxx

Uniunea Europeană anunță că nu va mai transfera fonduri pentru bugetul de stat al Republicii Moldova pentru a susține reformele în sectorul justiției. Delegația UE la Chișinău menționează într-un comunicat de presă că UE a urmărit cu atenție procesul de implementare a reformelor și a notat că autoritățile din Republica Moldova au arătat un angajament insuficient pentru a implementa reforme în sectorul justiției în anii 2014 și 2015. Cu alocarea insuficientă a fondurilor și a personalului, reformele necesare nu au fost implementate. Ca rezultat, progresul înregistrat nu a fost suficient. Acest lucru înseamnă că autoritățile din Republica Moldova nu au îndeplinit condițiile UE pentru a primi un ultim transfer financiar în cadrul programului de reforme al sectorul justiției, în valoare de 28 de milioane de euro. Această sumă nu va fi transferată în bugetul de stat al Republicii Moldova, ci va rămâne la UE.

xxx

Ministrul justiției, Vladimir Cebotari, face unele precizări după ce Uniunea Europeană a anunțat miercuri, 11 octombrie, că nu va mai transfera fonduri pentru bugetul de stat al Republicii Moldova pentru a susține reformele în sectorul justiției. „Trebuie sa fim corecți, clari și să nu ne lăsăm antrenați în speculațiile care au fost lansate de mai multe surse în privința cauzelor și motivelor unei astfel de decizii”, a declarat ministrul. Potrivit lui Vladimir Cebotari, în comunicat e clar expus că în anii 2014 și 2015 autoritățile din Republica Moldova nu au arătat un angajament suficient pentru a implementa reforme în sectorul justiției și nu este vorba despre un anumit coleg sau altul. Vladimir Cebotari susține că restanțele anilor 2014 și 2015 au fost înlăturate în anul 2016 și 2017 și despre aceasta arată toate rapoartele pe Strategia Reformei a Sectorului Justiției. „Trebuie să ne facem temele și să nu admitem aceleași greșeli în viitor, chiar dacă alt partid a fost la guvernare”, a mai spus ministrul.

xxx

Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, preşedinte de onoare al Partidului Unităţii Naţionale (PUN) din Republica Moldova, susţine că reunificarea celor două state de pe malurile Prutului, este soluţia corectă pentru cetăţenii moldoveni, ca aceştia să aibă perspectivă, prosperitate şi o garanţie de securitate. Vorbind în cadrul clubului de presă „Rezonanța socială”  care întrunește preponderent jurnalişti de limba rusă din Republica Moldova, Traian Băsescu a spus că a decis să se implice în politica moldovenească, deoarece drumul către UE al Republicii Moldova trece prin Bucureşti, iar ajutorul pe care îl poate acorda şi experienţa pe care o poate împărtăşi, pot fi de un real folos.

xxx

Dintre cele peste o sută de acțiuni incluse în Foia de parcurs numărul doi, care cuprinde obiective din Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere cu UE și condiționalitățile prevăzute pentru primirea asistenței europene macro-financiare, până în prezent au fost realizate 56 de acțiuni. 11 proiecte sunt restante, iar realizarea celor care mai rămân este prevăzută pentru perioada octombrie-decembrie. Printre restanțe se numără asigurarea funcționalității Autorității Naționale de Integritate, care deocamdată nu este posibilă întrucât nu a fost selectată conducerea instituției. Subiectele au fost discutate la ședința comună a Parlamentului și a Guvernului, vineri, 13 octombrie.

xxx

Procurorul general și ministrul justiției nu ar trebui să facă parte din componența Consiliului Superior al Magistraturii, ședințele de judecată ar trebui să fie deschise, iar hotărârile de judecată – publicate, cu excepția cazurilor în care e nevoie de protecția minorilor și a victimelor abuzului sexual. Recomandările sunt făcute Nils Muiznieks, comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, care și-a încheiat o vizită de cinci zile la Chișinău. Întrebat referitor la anunțul oficial al UE despre faptul că lipsește Republica Moldova de ultima tranșă dintr-un ajutor financiar pentru reforma justiției din Moldova, Nils Muiznieks consideră că acest anunț transmite un semnal cât se poate de puternic autorităților – că încă multe rămân de făcut în ceea ce privește reformarea sistemului de justiție.

Retrospectiva știrilor din Fluxul IPN „Integrare Europeană” este realizată cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel și este liberă pentru preluare cu condiția indicării surse.

 

 

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.