Ce sunt Grupările Europene de Cooperare Teritorială și ce rol au în accesarea fondurilor europene

GECT-urile sau Grupările Europene de Cooperare Teritorială au fost instituite cu scopul de a facilita cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională dintre statele membre sau autoritățile regionale și locale din cadrul acestora. Scopul este de a contribui la coeziunea economică și socială și de a promova mecanisme de guvernanță multi-level.

Într-o conferință de presă la IPN, Iurie Calestru, director al Institutului de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor din Republica Moldova, a explicat că GECT permit partenerilor din diferite state membre să se asocieze și să furnizeze, în limitele competențelor deținute, servicii comune sau să gestioneze investiții și infrastructuri comune, fără necesitatea semnării și ratificării unui acord internațional prealabil de către autoritățile naționale.

În prezent, în Uniunea Europeană există 88 de Grupări Europene de Cooperare Teritorială, repartizate în 13 state membre. Acestea funcționează ca entități juridice, menite să faciliteze cooperarea între autoritățile locale și regionale din diferite țări membre, în scopul realizării de proiecte comune, transfrontaliere, transnaționale sau interregionale. România participă în șase dintre aceste GECT-uri, dintre care patru cu sediul în Ungaria, dar nu găzduiește niciun GECT pe teritoriul său.

Printre țările cu cele mai multe GECT-uri sunt Franța, Spania, Italia, Germania, Polonia și Austria. Gruparea înființată poate accesa sume mari direct de la Comisia Europeană sau prin diverse programe ale Uniunii Europene.

Potrivit lui Iurie Calestru, numai prin exercițiul financiar-bugetar 2021-2027, pentru Grupările Europene de Cooperare Teritorială din UE au fost alocați circa 9 miliarde de euro. GECT-urile au personalitate juridică și se pot constitui la diferite niveluri: între state membre, inclusiv state terțe precum Republica Moldova sau Ucraina, între instituții, autorități publice centrale, inclusiv între întreprinderi publice sau organisme de drept public etc.

Oportunitatea creării GECT-urilor a fost dezbătută în Parlamentul României, acum un an. Ulterior au existat mai multe întrevederi cu factori de decizie, iar în legislație a fost menționată susținerea creării grupărilor europene de cooperare teritorială.

Potrivit lui Iurie Calestru, Ministerul Finanțelor a deschis discuțiile oficiale cu partenerii europeni, întrebând pe canalele oficiale care sunt pașii de urmat pentru Republica Moldova pentru ca să existe un punct de contact pentru a putea trece de la etapa de discuții, la înființarea propriu-zisă a primului GECT în Republica Moldova.

Notă: Conferința de presă s-a desfășurat în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei conferințe nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Primăria municipiului Chișinău organizează festivalul „Te salut, Chișinău!”, cu ocazia celor 590 de ani de la prima atestare documentară a orașului (17-19 iulie) /Strada pietonală „Eugen Doga” /ora 18:00/.

În sectoarele capitalei se desfășoară campionatul municipal la șah și joc de dame pentru seniori /18-19 iulie/.

Primăria municipiului Chișinău desfășoară în sectoarele capitalei iarmaroace și târguri cu produse și mărfuri autohtone /18-19 iulie/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Ce sunt Grupările Europene de Cooperare Teritorială și ce rol au în accesarea fondurilor europene

GECT-urile sau Grupările Europene de Cooperare Teritorială au fost instituite cu scopul de a facilita cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională dintre statele membre sau autoritățile regionale și locale din cadrul acestora. Scopul este de a contribui la coeziunea economică și socială și de a promova mecanisme de guvernanță multi-level.

Într-o conferință de presă la IPN, Iurie Calestru, director al Institutului de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor din Republica Moldova, a explicat că GECT permit partenerilor din diferite state membre să se asocieze și să furnizeze, în limitele competențelor deținute, servicii comune sau să gestioneze investiții și infrastructuri comune, fără necesitatea semnării și ratificării unui acord internațional prealabil de către autoritățile naționale.

În prezent, în Uniunea Europeană există 88 de Grupări Europene de Cooperare Teritorială, repartizate în 13 state membre. Acestea funcționează ca entități juridice, menite să faciliteze cooperarea între autoritățile locale și regionale din diferite țări membre, în scopul realizării de proiecte comune, transfrontaliere, transnaționale sau interregionale. România participă în șase dintre aceste GECT-uri, dintre care patru cu sediul în Ungaria, dar nu găzduiește niciun GECT pe teritoriul său.

Printre țările cu cele mai multe GECT-uri sunt Franța, Spania, Italia, Germania, Polonia și Austria. Gruparea înființată poate accesa sume mari direct de la Comisia Europeană sau prin diverse programe ale Uniunii Europene.

Potrivit lui Iurie Calestru, numai prin exercițiul financiar-bugetar 2021-2027, pentru Grupările Europene de Cooperare Teritorială din UE au fost alocați circa 9 miliarde de euro. GECT-urile au personalitate juridică și se pot constitui la diferite niveluri: între state membre, inclusiv state terțe precum Republica Moldova sau Ucraina, între instituții, autorități publice centrale, inclusiv între întreprinderi publice sau organisme de drept public etc.

Oportunitatea creării GECT-urilor a fost dezbătută în Parlamentul României, acum un an. Ulterior au existat mai multe întrevederi cu factori de decizie, iar în legislație a fost menționată susținerea creării grupărilor europene de cooperare teritorială.

Potrivit lui Iurie Calestru, Ministerul Finanțelor a deschis discuțiile oficiale cu partenerii europeni, întrebând pe canalele oficiale care sunt pașii de urmat pentru Republica Moldova pentru ca să existe un punct de contact pentru a putea trece de la etapa de discuții, la înființarea propriu-zisă a primului GECT în Republica Moldova.

Notă: Conferința de presă s-a desfășurat în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei conferințe nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a declarat că modificările privind competențele autonomiei găgăuze în organizarea alegerilor nu reprezintă o atingere adusă statutului acesteia. „Găgăuzia nu are dușmani în Moldova”, a declarat Tănase în emisiunea „Teritoria Svobodî” cu Lilia Burakovski, transmite IPN.

Alexandru Tănase a mai afirmat că Comratul este „manipulat cu obrăznicie”. „Îmi pare foarte rău că, după 30 de ani, acolo nu sunt reprezentate normal alte partide politice, iar politicienii cu orientare pro-moscovită controlează situația din autonomie”, a precizat fostul președinte al Curții Constituționale.

În opinia sa, aceasta este o restanță a Chișinăului, pentru care țara va plăti un preț mare din cauza ignorării situației din regiune.

El a menționat că, cel mai probabil, vor fi operate modificări legislative, potrivit cărora Chișinăul va desemna el însuși organele electorale care vor organiza alegerile în Găgăuzia – la data stabilită de Adunarea Populară.

„Găgăuzia nu are niciun dușman în Republica Moldova. Nu există niciun politician – nici măcar cel mai marginal – care să spună că autonomia trebuie lichidată sau că anumite competențe trebuie reduse”, a conchis fostul președinte al Curții Constituționale.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025