Fraudele din sistemul medical nu pot fi eliminate complet, însă pot fi reduse, director CNAM

Fraudele din sistemul medical nu pot fi eliminate complet, însă pot fi reduse semnificativ prin digitalizare, controale și sancționarea celor care încalcă regulile. Acestea se referă, de cele mai multe ori, la raportarea nejustificată a unor servicii, internări inutile sau alte practici prin care banii publici sunt utilizați necorespunzător. Subiectul a fost discutat în cadrul audierilor parlamentare privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2025, transmite IPN.

Întrebat despre fraudele din sistemul medical și măsurile întreprinse pentru combaterea acestora, directorul CNAM, Ion Dodon, a declarat că astfel de cazuri vor continua să existe, însă instituțiile trebuie să reducă la minimum risipa banilor publici. „Fraude sunt și, mă scuzați, ele o să fie. Noi trebuie să luptăm pentru a reduce semnificativ cât mai mult nivelul acestor fraude”, a afirmat Ion Dodon.

Potrivit acestuia, unul dintre principalele instrumente este digitalizarea sistemului medical, care permite autorităților să urmărească aproape în timp real serviciile medicale raportate și să depisteze mai ușor eventualele nereguli. Directorul CNAM a precizat că instituția verifică inclusiv calitatea actului medical, penalizează prestatorii atunci când sunt constatate abateri și sesizează organele de drept dacă există indicii de fraudă.

Șeful CNAM a oferit și exemple de nereguli depistate în sistem. Potrivit lui, au existat cazuri în care pacienții au fost ținuți internați mai mult decât era necesar sau situații în care un medic și-a prescris singur servicii medicale. El a precizat că astfel de cazuri sunt izolate, dar demonstrează necesitatea monitorizării permanente.

Un alt subiect abordat în cadrul audierilor a vizat plângerile potrivit cărora pacienții sunt nevoiți, în unele spitale, să cumpere din bani proprii consumabile precum vată, seringi sau alte materiale medicale care ar trebui asigurate de instituțiile sanitare. Directorul CNAM a calificat astfel de situații drept inadmisibile și a spus că toate instituțiile medicale trebuie să asigure consumabilele esențiale. El a îndemnat pacienții cărora li se solicită să procure asemenea materiale, să păstreze bonurile și să depună o petiție la CNAM, iar instituția va obliga spitalele, în cazurile confirmate, să restituie cheltuielile suportate. Potrivit lui Ion Dodon, în ultimii ani au fost returnate pacienților câteva sute de mii de lei în urma unor astfel de sesizări.

Totodată, în cadrul audierilor, conducerea CNAM a prezentat rezultatele înregistrate în 2025. Din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au fost cheltuite peste 17 miliarde de lei, cu aproape 10% mai mult decât în anul precedent, iar finanțarea suplimentară a permis extinderea accesului la servicii medicale. Potrivit lui Ion Dodon, listele de așteptare pentru operațiile de cataractă și protezarea aparatului locomotor au fost reduse prin majorarea volumului de servicii contractate, iar implementarea sistemului e-Rețeta și a altor instrumente digitale contribuie atât la simplificarea accesului pacienților la tratament, cât și la diminuarea fraudelor din sistem.

Membrii Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie au apreciat rezultatele financiare prezentate de CNAM. În cadrul audierilor, aceștia au insistat asupra necesității orientării sistemului medical spre rezultate măsurabile, cu accent pe prevenție, medicina primară și evaluarea impactului investițiilor asupra sănătății populației.

Taxa anuală de drum ar putea fi înlocuită cu o taxă pe vehicul colectată de primării, iar vinieta ar urma să devină obligatorie pentru toate vehiculele, inclusiv pentru cele înmatriculate în Republica Moldova. Schimbările sunt prevăzute într-un document de politică publică elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și supus consultărilor publice, transmite IPN.

Documentul prevede adoptarea unei legi noi care va înlocui actualele prevederi din Codul fiscal referitoare la taxa de drum și vinietă. Reforma este parte a angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană și urmărește transpunerea până la sfârșitul anului 2027 a directivei europene privind taxarea infrastructurii rutiere.

Una dintre principalele modificări este descentralizarea colectării taxei pe vehicul. Începând cu 1 ianuarie 2028, aceasta ar urma să fie achitată la primăria în raza căreia este înmatriculat autovehiculul, iar veniturile vor rămâne integral în bugetele locale. Banii vor putea fi utilizați exclusiv pentru întreținerea și administrarea drumurilor locale, autoritățile locale urmând să prezinte anual rapoarte publice și să supună cheltuielile unui audit. În document se mai arată că noul sistem va introduce diferențierea taxei în funcție de emisiile de CO2 și vor fi stimulente pentru vehiculele cu emisii reduse sau zero, în conformitate cu legislația europeană.

Reforma introduce și o vinietă universală, care va fi achitată atât de vehiculele înmatriculate în Republica Moldova, cât și de cele înmatriculate în alte state. Potrivit autorilor documentului, această măsură elimină tratamentul diferențiat dintre utilizatorii autohtoni și cei străini și simplifică sistemul de administrare. Vehiculele agricole – tractoarele, combinele și alte utilaje agricole – vor fi exceptate de la plata taxei pe vehicul și a vinietei.

Potrivit documentului, majorarea taxelor va fi făcută treptat. În 2028, cuantumul taxei va rămâne la nivelul actual, iar în perioada 2029-2032 acesta va crește anual cu aproximativ 25%. În 2033 va fi atins nivelul minim prevăzut de legislația europeană, iar din 2034 autoritățile publice locale vor putea stabili taxe peste acest prag minim, în funcție de necesitățile comunităților. Cuantumurile actuale sunt estimate la 60-70% sub nivelurile minime prevăzute de Directiva europeană.

Ministerul argumentează necesitatea reformei prin faptul că actualul sistem nu mai corăspunde cerințelor europene și nu asigură resurse suficiente pentru întreținerea infrastructurii rutiere. Autorii estimează că reforma va duce la o creștere a veniturilor destinate întreținerii drumurilor cu aproximativ 205% până în 2033, ceea ce ar permite eliminarea deficitului de finanțare și modernizarea infrastructurii rutiere. Veniturile colectate în prezent sunt de aproximativ 850-900 de milioane de lei anual, iar necesarul estimat este de 2,5-3 miliarde de lei pentru întreținerea rețelei rutiere.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Fraudele din sistemul medical nu pot fi eliminate complet, însă pot fi reduse, director CNAM

Fraudele din sistemul medical nu pot fi eliminate complet, însă pot fi reduse semnificativ prin digitalizare, controale și sancționarea celor care încalcă regulile. Acestea se referă, de cele mai multe ori, la raportarea nejustificată a unor servicii, internări inutile sau alte practici prin care banii publici sunt utilizați necorespunzător. Subiectul a fost discutat în cadrul audierilor parlamentare privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2025, transmite IPN.

Întrebat despre fraudele din sistemul medical și măsurile întreprinse pentru combaterea acestora, directorul CNAM, Ion Dodon, a declarat că astfel de cazuri vor continua să existe, însă instituțiile trebuie să reducă la minimum risipa banilor publici. „Fraude sunt și, mă scuzați, ele o să fie. Noi trebuie să luptăm pentru a reduce semnificativ cât mai mult nivelul acestor fraude”, a afirmat Ion Dodon.

Potrivit acestuia, unul dintre principalele instrumente este digitalizarea sistemului medical, care permite autorităților să urmărească aproape în timp real serviciile medicale raportate și să depisteze mai ușor eventualele nereguli. Directorul CNAM a precizat că instituția verifică inclusiv calitatea actului medical, penalizează prestatorii atunci când sunt constatate abateri și sesizează organele de drept dacă există indicii de fraudă.

Șeful CNAM a oferit și exemple de nereguli depistate în sistem. Potrivit lui, au existat cazuri în care pacienții au fost ținuți internați mai mult decât era necesar sau situații în care un medic și-a prescris singur servicii medicale. El a precizat că astfel de cazuri sunt izolate, dar demonstrează necesitatea monitorizării permanente.

Un alt subiect abordat în cadrul audierilor a vizat plângerile potrivit cărora pacienții sunt nevoiți, în unele spitale, să cumpere din bani proprii consumabile precum vată, seringi sau alte materiale medicale care ar trebui asigurate de instituțiile sanitare. Directorul CNAM a calificat astfel de situații drept inadmisibile și a spus că toate instituțiile medicale trebuie să asigure consumabilele esențiale. El a îndemnat pacienții cărora li se solicită să procure asemenea materiale, să păstreze bonurile și să depună o petiție la CNAM, iar instituția va obliga spitalele, în cazurile confirmate, să restituie cheltuielile suportate. Potrivit lui Ion Dodon, în ultimii ani au fost returnate pacienților câteva sute de mii de lei în urma unor astfel de sesizări.

Totodată, în cadrul audierilor, conducerea CNAM a prezentat rezultatele înregistrate în 2025. Din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au fost cheltuite peste 17 miliarde de lei, cu aproape 10% mai mult decât în anul precedent, iar finanțarea suplimentară a permis extinderea accesului la servicii medicale. Potrivit lui Ion Dodon, listele de așteptare pentru operațiile de cataractă și protezarea aparatului locomotor au fost reduse prin majorarea volumului de servicii contractate, iar implementarea sistemului e-Rețeta și a altor instrumente digitale contribuie atât la simplificarea accesului pacienților la tratament, cât și la diminuarea fraudelor din sistem.

Membrii Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie au apreciat rezultatele financiare prezentate de CNAM. În cadrul audierilor, aceștia au insistat asupra necesității orientării sistemului medical spre rezultate măsurabile, cu accent pe prevenție, medicina primară și evaluarea impactului investițiilor asupra sănătății populației.

Un bărbat de 51 de ani a fost reținut, fiind suspectat că ar fi obținut prin înșelăciune 740 de mii de euro de la un pensionar din capitală. Potrivit oamenilor legii, acesta ar fi convins victima să investească în presupuse proiecte imobiliare din raionul Dubăsari, folosind acte falsificate pentru a-i câștiga încrederea, transmite IPN.

Potrivit Inspectoratului General al Poliției, faptele ar fi fost comise în perioada 2023-2025. Oamneii legii menționează că victima i-ar fi transmis suspectului suma în mai multe tranșe.

În urma perchezițiilor efectuate la domiciliul și în automobilul suspectului, oamenii legii au ridicat mai multe mijloace de probă care urmează să fie examinate în cadrul anchetei.

Cercetările continuă, iar dacă va fi găsit vinovat, suspectul riscă o pedeapsă cu închisoarea de la până la 15 ani.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025