Oră obligatorie de lectură critică și disciplina STEAM în școli, din septembrie 2027

Elevii din clasele primare și gimnaziale ar urma să aibă, din următorul an școlar, o oră obligatorie de lectură critică pe săptămână, iar în clasele V-VIII va fi introdusă disciplina STEAM, care combină științele, tehnologia, arta și matematica. Măsurile fac parte dintr-un plan elaborat de Ministerul Educației și Cercetării pentru îmbunătățirea competențelor elevilor la lectură, matematică și științe, transmite IPN.

„Ne dorim ca tinerii să poată să înțeleagă un text și să judece credibilitatea informației”, a declarat ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, la prezentarea planului. Oficialul a explicat că elevii trebuie să poată rezolva probleme matematice și aplica în situații reale cunoștințele teoretice, dar și să lucreze cu date și să explice fenomene științifice.

Potrivit datelor prezentate de minister, la ultima evaluare PISA, doar circa 48% dintre elevii moldoveni au atins nivelul minim de competență la lectură, iar la matematică – 44%. Obiectivul este ca ponderea să crească la cel puțin 60%, respectiv, 55%.

Noua oră obligatorie de lectură critică va pune accent pe înțelegerea textelor și verificarea credibilității informațiilor, iar aproximativ șase mii de profesori vor beneficia de instruiri. Totodată, ministerul planifică achiziția a circa 216 mii de cărți în perioada 2027-2028, destinate preșcolarilor și elevilor, inclusiv a celor care se pregătesc pentru evaluarea PISA.

În același timp, la matematică vor fi introduse manuale adaptate după modelul estonian, iar programul gratuit de pregătire suplimentară va fi extins și pentru elevii din clasa a VIII-a. În domeniul științelor, disciplina va fi studiată din clasa I, iar STEAM va deveni obligatorie în clasele V-VIII. Totodată, ministerul planifică dotarea a cel puțin 500 de laboratoare din 250 de școli, în următorii patru ani.

Vor avea loc schimbări și în cadrul examenelor de absolvire a gimnaziului. Din iunie 2027, la matematică și limba și literatura română vor fi introduși cel mult doi itemi reformulați în contexte din viața reală. Materia, durata probelor și structura testelor vor rămâne neschimbate.

MEC precizează că în vederea implementării planului sunt estimate investiții suplimentare în valoare de circa 90 de milioane de lei pentru anul viitor. Din acestea, circa 20 de milioane de milioane vor fi destinate achiziției de cărți, cinci milioane dezvoltării cercurilor și cluburilor școlare, iar cel puțin zece milioane formării profesorilor. Cea mai costisitoare componentă va fi dotarea laboratoarelor. Potrivit ministerului, aproximativ 70% din finanțarea necesară este identificată în bugetul de stat, iar pentru restul sunt purtate discuții cu partenerii internaționali.

Planul urmează să fie consultat cu profesorii în următoarele săptămâni, înainte de aprobarea sa, preconizată pentru sfârșitul lunii decembrie.

Noile regiuni, care vor fi create în cadrul reformei APL, nu vor avea aceleași competențe ca actualele consilii raionale, ci se vor concentra pe dezvoltarea regională, atragerea investițiilor și sprijinirea primăriilor. Declarația a fost făcută de deputata PAS, Larisa Voloh, în cadrul dezbaterii publice „Noua hartă a Republicii Moldova: ce va schimba reforma administrației publice locale?”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit ei, reforma urmărește o delimitare mai clară a responsabilităților între primării și autoritățile publice locale de nivelul al doilea.

În cadrul reformei, cele 32 de raioane vor fi înlocuite cu trei regiuni: Nord, Centru și Sud, precum și cu municipiile Chișinău, Bălți și Taraclia. Larisa Voloh a precizat că noile regiuni nu vor prelua toate atribuțiile exercitate în prezent de consiliile raionale. Rolul acestora va fi orientat spre dezvoltarea infrastructurii și coordonarea serviciilor publice la nivel regional.

„Pentru APL de nivel II nu mergem pe abordarea care există acum în cazul consiliilor raionale. Vor exista mai puține entități de nivel II, doar trei regiuni care vor avea mai puține competențe. Este vorba de competențe ce vizează dezvoltarea regională, atragerea fondurilor pentru investiții, oferirea suportului pentru primării. De asemenea, regiunile se vor ocupa de tot ce înseamnă regionalizarea serviciilor. E vorba de servicii de alimentare cu apă, canalizare, colectare a deșeurilor”, a explicat vicepreședinta Comisiei pentru administrație publică și dezvoltare regională.

Un alt domeniu de responsabilitate al noilor regiuni va fi implementarea proiectelor de infrastructură care depășesc capacitatea unei singure primării. „De asemenea, regiunile vor avea competențe de dezvoltare a turismului, de atragere a fondurilor pentru investiții majore, cum ar fi construcția și reabilitarea drumurilor regionale. La nivelul regiunilor vor exista și competențe de implementare a proiectelor naționale și transfrontaliere”, a spus Larisa Voloh.

Deputata a mai menționat că bunurile aflate în gestiunea actualelor consilii raionale urmează să fie transferate către primării. „Consiliile regionale nu vor avea patrimoniu. Tot patrimoniul actualelor consilii raionale va fi transferat către APL de nivel I. Orașele de reședință vor deveni centre de dezvoltare la nivel local, în locul actualelor raioane”, a precizat parlamentara.

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Oră obligatorie de lectură critică și disciplina STEAM în școli, din septembrie 2027

Elevii din clasele primare și gimnaziale ar urma să aibă, din următorul an școlar, o oră obligatorie de lectură critică pe săptămână, iar în clasele V-VIII va fi introdusă disciplina STEAM, care combină științele, tehnologia, arta și matematica. Măsurile fac parte dintr-un plan elaborat de Ministerul Educației și Cercetării pentru îmbunătățirea competențelor elevilor la lectură, matematică și științe, transmite IPN.

„Ne dorim ca tinerii să poată să înțeleagă un text și să judece credibilitatea informației”, a declarat ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, la prezentarea planului. Oficialul a explicat că elevii trebuie să poată rezolva probleme matematice și aplica în situații reale cunoștințele teoretice, dar și să lucreze cu date și să explice fenomene științifice.

Potrivit datelor prezentate de minister, la ultima evaluare PISA, doar circa 48% dintre elevii moldoveni au atins nivelul minim de competență la lectură, iar la matematică – 44%. Obiectivul este ca ponderea să crească la cel puțin 60%, respectiv, 55%.

Noua oră obligatorie de lectură critică va pune accent pe înțelegerea textelor și verificarea credibilității informațiilor, iar aproximativ șase mii de profesori vor beneficia de instruiri. Totodată, ministerul planifică achiziția a circa 216 mii de cărți în perioada 2027-2028, destinate preșcolarilor și elevilor, inclusiv a celor care se pregătesc pentru evaluarea PISA.

În același timp, la matematică vor fi introduse manuale adaptate după modelul estonian, iar programul gratuit de pregătire suplimentară va fi extins și pentru elevii din clasa a VIII-a. În domeniul științelor, disciplina va fi studiată din clasa I, iar STEAM va deveni obligatorie în clasele V-VIII. Totodată, ministerul planifică dotarea a cel puțin 500 de laboratoare din 250 de școli, în următorii patru ani.

Vor avea loc schimbări și în cadrul examenelor de absolvire a gimnaziului. Din iunie 2027, la matematică și limba și literatura română vor fi introduși cel mult doi itemi reformulați în contexte din viața reală. Materia, durata probelor și structura testelor vor rămâne neschimbate.

MEC precizează că în vederea implementării planului sunt estimate investiții suplimentare în valoare de circa 90 de milioane de lei pentru anul viitor. Din acestea, circa 20 de milioane de milioane vor fi destinate achiziției de cărți, cinci milioane dezvoltării cercurilor și cluburilor școlare, iar cel puțin zece milioane formării profesorilor. Cea mai costisitoare componentă va fi dotarea laboratoarelor. Potrivit ministerului, aproximativ 70% din finanțarea necesară este identificată în bugetul de stat, iar pentru restul sunt purtate discuții cu partenerii internaționali.

Planul urmează să fie consultat cu profesorii în următoarele săptămâni, înainte de aprobarea sa, preconizată pentru sfârșitul lunii decembrie.

Noile regiuni, care vor fi create în cadrul reformei APL, nu vor avea aceleași competențe ca actualele consilii raionale, ci se vor concentra pe dezvoltarea regională, atragerea investițiilor și sprijinirea primăriilor. Declarația a fost făcută de deputata PAS, Larisa Voloh, în cadrul dezbaterii publice „Noua hartă a Republicii Moldova: ce va schimba reforma administrației publice locale?”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit ei, reforma urmărește o delimitare mai clară a responsabilităților între primării și autoritățile publice locale de nivelul al doilea.

În cadrul reformei, cele 32 de raioane vor fi înlocuite cu trei regiuni: Nord, Centru și Sud, precum și cu municipiile Chișinău, Bălți și Taraclia. Larisa Voloh a precizat că noile regiuni nu vor prelua toate atribuțiile exercitate în prezent de consiliile raionale. Rolul acestora va fi orientat spre dezvoltarea infrastructurii și coordonarea serviciilor publice la nivel regional.

„Pentru APL de nivel II nu mergem pe abordarea care există acum în cazul consiliilor raionale. Vor exista mai puține entități de nivel II, doar trei regiuni care vor avea mai puține competențe. Este vorba de competențe ce vizează dezvoltarea regională, atragerea fondurilor pentru investiții, oferirea suportului pentru primării. De asemenea, regiunile se vor ocupa de tot ce înseamnă regionalizarea serviciilor. E vorba de servicii de alimentare cu apă, canalizare, colectare a deșeurilor”, a explicat vicepreședinta Comisiei pentru administrație publică și dezvoltare regională.

Un alt domeniu de responsabilitate al noilor regiuni va fi implementarea proiectelor de infrastructură care depășesc capacitatea unei singure primării. „De asemenea, regiunile vor avea competențe de dezvoltare a turismului, de atragere a fondurilor pentru investiții majore, cum ar fi construcția și reabilitarea drumurilor regionale. La nivelul regiunilor vor exista și competențe de implementare a proiectelor naționale și transfrontaliere”, a spus Larisa Voloh.

Deputata a mai menționat că bunurile aflate în gestiunea actualelor consilii raionale urmează să fie transferate către primării. „Consiliile regionale nu vor avea patrimoniu. Tot patrimoniul actualelor consilii raionale va fi transferat către APL de nivel I. Orașele de reședință vor deveni centre de dezvoltare la nivel local, în locul actualelor raioane”, a precizat parlamentara.

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025