La 25 de ani de Independenţă, Agenţia de presă IPN „s-a autosesizat” să adune un portret a ceea ce constituie astăzi Republica Moldova. Pentru aceasta a provocat mai multă lume, inclusiv oameni de stat, politicieni, businessmeni, activişti civici, artişti, dar şi persoane fără funcţii şi titluri, dar care au ce spune. Tabloul generic se numeşte: „Gânduri despre şi pentru Moldova”.
---
Andrian Candu, preşedintele Parlamentului: Cel mai mult mă bucur că am reuşit să depăşim acele momente de incertitudine, când Republica Moldova oscila între est şi vest.
– Domnule Candu, profit de ocazia că aţi acceptat să ne acordaţi un interviu cu ocazia celor 25 de ani de Independenţă şi vă rog să apreciaţi cum arată Moldova după acest sfert de secol.
– Încep prin a vă mulţumit pentru faptul că acordaţi o atenţie sporită acestui eveniment extrem de important pentru ţara noastră. La 25 de ani de independenţă, Republica Moldova este antrenată într-un proces amplu de modernizare şi transformare. Au loc schimbările ce au fost aşteptate încă din perioada când a fost proclamată independenţa, iar cel mai important este că acum ca niciodată, există determinare şi voinţă politică pentru a înfăptui reformele cu impact major asupra calităţii vieţii cetăţeanului.
Cel mai mult mă bucur că am reuşit să depăşim acele momente de incertitudine, când Republica Moldova oscila între est şi vest, iar interminabilele dispute pe marginea acestui subiect blocau toate încercările de a evolua, de a alege cea mai bună cale pe care s-o urmăm. Cred că este potrivit să comparăm situaţia actuală din ţara noastră cu experienţa unui tânăr ajuns la vârsta de 25 de ani. A crescut, s-a maturizat, şi-a făcut studiile, specializându-se într-un anumit domeniu, şi-a ales un drum şi se îndreaptă spre un scop anume. La fel şi Republica Moldova, am parcurs o distanţă semnificativă pe calea integrării europene, avem regim liberalizat de vize, am trecut la faza de implementare a Acordului de Asociere cu UE, avem o Foaie de Parcurs finalizată şi, cel mai important, suntem în plin proces de reformare a celor mai importante domenii.
Întotdeauna este loc de mai bine, cetăţenii Republicii Moldova merită mai mult decât au în prezent şi, pe parcursul acestor ani, în multe cazuri, nu a fost vina lor pentru anumite decizii politice ce au fost luate în detrimentul lor. Însă, cu siguranţă, doar fiind uniţi, împreună vom putea realiza acest proiect de ţară – integrarea în marea familie a Uniunii Europene.
– Şi până acum, dar şi acum guvernarea declară că Moldova trebuie să meargă pe calea europeană. Cum a utilizat ţara şansa apropierii de UE, unde exact suntem pe această cale?
– Nu aveţi dreptate atunci când spuneţi că doar guvernarea declară că Moldova trebuie să meargă pe calea europeană. Majoritatea cetăţenilor îşi doresc acest lucru, iar dovada o reprezintă rezultatul ultimelor alegeri. Partidele de la guvernare nu au ţinut secret acest obiectiv, el a fost cunoscut de cetăţeni în ziua când au mers să voteze. Iar faptul că astăzi continuăm să păşim pe drumul european se datorează anume lor. Noi deja utilizăm şansa apropierii de UE, toate reformele, restructurările, proiectele implementate, îmbunătăţirea cadrului legislativ – au loc datorită susţinerii şi consultanţei de care beneficiem din partea partenerilor europeni. Etapa la care ne aflăm acum este aplicarea în practică a Acordului de Asociere semnat cu Uniunea Europeană şi iniţierea discuţiilor privind elaborarea unui nou plan de acţiuni cu angajamente clare pentru sesiunea de toamnă.
– Preşedintele partidului din care faceţi parte, domnul Marian Lupu, a spus că Republica Moldova ar putea depune o cerere de aderare la UE în anul 2019. În ce condiţii se poate întâmpla acest lucru?
– Republica Moldova merită un loc cu drepturi depline în marea familie a Uniunii Europene. Transformările pe care le traversăm cu scop de integrare sunt menite să ne alinieze alături de ţările înalt dezvoltate, ce reprezintă exemplu pentru noi. Trebuie să muncim în continuare, să creştem şi să ajungem pregătiţi din toate punctele de vedere la acea etapă. Trebuie să recunosc că şi eu sunt nerăbdător pentru a trăi momentul depunerii cererii, dar, din nou, fiecare pas în această direcţie trebuie făcut conştient, sigur şi conform aşteptărilor partenerilor ce ne sunt alături în realizarea obiectivului respectiv. Noi am primit mandat de încredere din partea cetăţenilor pentru a duce ţara anume în direcţia integrării în Uniunea Europeană.
– S-a anunţat că în curând va fi prezentată o strategie privind acordarea unui statut politic special regiunii transnistrene în cadrul Republicii Moldova. Cum vedeţi dumneavoastră acest statut? Cei care spun că Rusia, prin intermediul Germaniei, forţează mâna Chişinăului au dreptate?
– Din start vreau să precizez că securitatea ţării este una dintre problemele care ne preocupă cel mai mult. Pacea şi siguranţa cetăţenilor sunt lucruri foarte importante pentru noi. Din acest motiv, în premieră pentru ţara noastră, dosarul transnistrean este analizat şi pe dimensiunea parlamentară. Aici mă refer la activitatea Platformei parlamentare de consultare şi control pentru realizarea politicilor de reintegrare, unde participă liderii comisiilor parlamentare, care provin din diferite fracţiuni, conducerea legislativului, ministrul de externe, vicepremierul pentru reintegrare, dar şi foştii negociatori pe acest dosar. În urma şedinţelor care au avut loc, am constatat că există solidaritate şi necesitate de oferire a sprijinului politic Guvernului pentru a fi găsite soluţii viabile cu impact naţional şi cu obiectiv final de reintegrare a ţării.
În cadrul vizitei sale la Chişinău, preşedintele în exerciţiu al OSCE, Frank-Walter Steinmeier, ministrul de externe al Germaniei, a manifestat interes sporit faţă de activitatea platformei, a salutat implicarea dimensiunii parlamentare în acest proces şi faptul că vom aborda conceptul asupra statutului special, reglementările pentru consolidarea mandatului negociatorilor şi o eventuală foaie de parcurs cu acţiuni menite să contribuie la soluţionarea conflictului transnistrean. Şi dacă am discutat la început despre ceea ce ni s-a întâmplat în aceşti 25 de ani de independenţă, pot spune că şi această ruptură a ţării de pe râul Nistru şi perpetuarea conflictului transnistrean reprezintă una dintre piedicile spre progres.
Cu referinţă la ce spun unele voci despre atitudinea Germaniei şi dacă este influenţată sau nu de Rusia în cadrul negocierilor în formatul 5+2, vreau să le transmit să se oprească să speculeze pe marginea acestui subiect, este prea complicat şi prea dureros pentru a fi utilizat în discuţiile la o ceaşcă de cafea.
– Cum apreciaţi evoluţia relaţiilor cu Federaţia Rusă, inclusiv pe segment economic?
– Rusia este în continuare un partener important pentru noi. Deciziile categorice din ultima perioadă luate de Rusia şi greu de înţeles pentru noi au avut impact negativ asupra economiei Republicii Moldova. Însă, această barieră va fi depăşită pentru că noi ne dorim acest lucru. Colegii de la Guvern au avut un dialog constructiv cu vicepremierul Federaţiei Ruse, Dmitri Rogozin, care a vizitat ţara noastră la începutul lunii iulie şi au fost transmise mesaje clare cu privire la interesul Republicii Moldova pentru amplificarea relaţiilor comerciale şi investiţionale cu partenerii din Federaţia Rusă şi, în special, pentru reluarea exportului producţiei moldoveneşti pe piaţa rusă.
– Dacă e să ne referim la dialogul pe plan intern, în ultima perioadă se atestă o activizare a comunicării cu autorităţile de la Comrat. Care sunt priorităţile de viitor imediat pe acest segment?
– Există înţelegere, rezultate şi determinare pentru a continua dialogul între Parlament şi autorităţile din UTA Găgăuzia. Progresele în acest sens se regăsesc şi în Raportul de activitate a Grupului de lucru al Parlamentului cu Adunarea Populară a UTA Găgăuzia pentru prima jumătate a anului 2016. În document se menţionează că au fost adoptate 21 de decizii şi transmise autorităţilor, cu caracter de recomandare, pentru a fi identificate soluţiile necesare. Cu sprijinul partenerilor de mediere de la „Crisis Management Initiative”, deputaţii din cadrul Grupului de lucru au efectuat vizite în trei regiuni autonome ale UE – Tirolul de Sud (Italia), Ţara Galilor (Marea Britanie) şi Insulele Aland (Finlanda) pentru a se familiariza cu modul de abordare şi soluţionare a problemelor ce vizează raportul dintre regiunile autonome şi autorităţile centrale. În cadrul acestei platforme de comunicare sunt examinate o serie de propuneri pentru modificarea şi completarea legislaţiei, în vederea delimitării competenţelor autorităţilor centrale şi celor din autonomie. Important de precizat este că Grupul de lucru beneficiază de toată susţinerea din partea Parlamentului, iar prezentarea propunerilor de modificare a legislaţiei reprezintă primul pas pentru includerea acestora în procesul legislativ. Cea mai mare problemă care exista era legată de necunoaşterea informaţiei, iar din cauza lipsei de comunicare apăreau suspiciuni între ambele părţi.
– La finele lui 2014 am aflat despre „furtul miliardului”. Mai sunt astăzi şanse să fie recuperaţi banii şi să fie pedepsiţi autorii acestor scheme de fraudă?
„Furtul miliardului” sau „jaful secolului”, nu contează cum i se spune, cert este faptul că aceste scheme de escrocherie şi spălare a banilor sunt o pată neagră atât pentru imaginea ţării noastre, cât şi pentru economia naţională. Acţiunile întreprinse în ultimul an, pentru elucidarea acestui caz, denotă o mobilizare şi colaborare interinstituţională de cea mai bună calitate. Eu îmi doresc şi sunt convins că toţi beneficiarii de pe urma acestui furt vor răspunde în faţa legii pentru faptele lor. Este o crimă să îţi jefuieşti ţara şi prin astfel de acţiuni s-o arunci în haos. Aici nu vorbim doar despre iresponsabilitate şi incompetenţă, ci despre oameni lacomi şi perfizi, care au profitat de încrederea cetăţenilor, au adunat capital politic cu scopul de a se îmbogăţi.
Cele mai vehiculate nume în acest dosar au ajuns deja pe mâna oamenilor legii, procesul este încă în plină desfăşurare, iar anchetele continuă să avanseze. Obiectivul nu se rezumă doar la pedepsirea celor vinovaţi şi anihilarea schemelor frauduloase, se caută şi locurile unde au ajuns banii, pentru ca prejudiciile să fie recuperate.
Aplicarea acestor scheme au depins de factorul uman, de acţiunile întreprinse de persoanele cu funcţii importante de răspundere, care au putut să contribuie la evitarea acestei fraude. Bineînţeles că şi construcţia sistemului financiar-bancar din ţara noastră nu este stabilă, de aceea partenerii noştri au insistat şi insistă pe reformarea acestui sector.
– Ce e de făcut ca Republica Moldova să recapete încrederea partenerilor şi ce impact va avea Acordul cu FMI pe care urmează să îl semnăm?
– Fondul Monetar Internaţional ne va credita nu doar financiar, ci ne va spori şi credibilitatea în faţa partenerilor internaţionali. Încrederea reciprocă are o importanţă enormă în procesul de formare şi fortificare a relaţiilor cu statele europene. Nu a fost deloc simplu să obţinem acest rezultat, a fost depusă multă muncă pentru realizarea angajamentelor impuse de FMI. Mă bucur nespus că am reuşit să redevenim un exemplu de succes, inclusiv în ochii partenerilor externi. Avem datoria de a păstra acelaşi ritm crescut de implementare a reformelor şi de a continua colaborarea excelentă interinstituţională Parlament – Guvern.
– Nu pot să nu vă întreb despre viitoarele alegeri prezidenţiale. Aţi declarat într-un interviu recent că Partidul Democrat va anunţa în august cine este candidatul formaţiunii şi nu aţi exclus participarea dumneavoastră în cursa electorală. La ce etapă se află Partidul Democrat în procesul de identificare a candidatului? Ce aşteptări aveţi de la acest scrutin şi cum ar trebui să fie viitorul preşedinte al Republicii Moldova?
– În cadrul Partidului Democrat există un principiu impus tuturor membrilor: deciziile se iau în echipă şi sunt bine gândite. Nici în acest caz nu ne abatem de la regulă, mai ales că lista subiectelor importante pentru ţară este destul de lungă şi în prezent parcurgem probleme mai urgente. Este adevărat, funcţia de preşedinte nu poate fi neglijată, însă ne vom referi mai mult la acest subiect atunci când va veni momentul propice. Aveţi dreptate când spuneţi că nu am exclus participarea mea la acest scrutin, la fel cum nu a fost exclusă desemnarea oricărui membru al PDM. Cel mai important, din punctul meu de vedere, este faptul ca alegerile să se desfăşoare în mod democratic, să fie respectate normele legale de toţi concurenţii ce vor fi implicaţi pentru ca cetăţenii să-şi poată alege preşedintele lor, cel care merită să-i reprezinte la conducerea ţării. Faptul că poporul are posibilitatea din nou să-şi aleagă preşedintele prin vot direct, datorită redactărilor făcute de Curtea Constituţională, demonstrează că Republica Moldova tinde să devină un veritabil stat de drept.
– Mai multe surse din cadrul acestei serii de materiale au spus că, atunci când vorbim despre independenţa ţării, ar trebui să ne uităm la gradul de independenţă a instituţiilor statului, aşa ca Procuratura, CNA-ul, instanţele de judecată etc. Sondajele de opinie atestă însă o încredere redusă sau moderată a cetăţenilor în aceste instituţii. Când se vor simţi schimbările în acest domeniu?
– Creşterea credibilităţii cetăţenilor în instituţiile statului este unul dintre obiectivele ce stau la baza adoptării legilor care prevăd reformarea acestora. Ştiu că sunt aşteptări mari în acest sens şi nerăbdarea continuă să crească, însă şi efectul schimbărilor în bine încet, încet se face simţit. Un exemplu la acest capitol este şi felul în care se desfăşoară anchetele pe cazul fraudei bancare. Instituţiile pe care le-aţi enumerat îşi desfăşoară activitatea în mod independent, aplicând toate instrumentele necesare ce le revin prin lege. Reforma sistemului de drept este cea mai dificilă din tot spectrul de reforme pe care trebuie să le implementăm, iar Republica Moldova are voinţă politică pentru a le realiza. Parlamentul a adoptat mai multe modificări legislative, inclusiv ce se referă la pachetul de integritate, care introduc o nouă abordare în acest domeniu.
– Dacă un copil v-ar întreba acum de ce trebuie să se mândrească cu faptul că este cetăţean al Republicii Moldova, ce i-aţi răspunde?
– Copiii trebuie crescuţi în spirit patriotic, să fie îndemnaţi să-şi iubească ţara şi să fie mândri de ea. Uneori, este mai greu să-i explici unui copil, decât unui matur, de ce este necesar acest lucru. Pentru că ei sunt atenţi la toate detaliile şi tratează subiectele cu sinceritate. Copiii Republicii Moldova trebuie să se mândrească cu ţara în care s-au născut, în primul rând, pentru că pe acest pământ au prins rădăcini şi fac parte din tot ceea ce însemnă Republica Moldova. Ei reprezintă viitorul, ei sunt cei care vor continua şi vor iniţia schimbările. Doar oamenii care îşi iubesc ţara şi trăiesc cu sufletul tot ce se întâmplă cu ea, pot fi autorii schimbărilor în bine. Eu am încredere în generaţia tânără a ţării noastre. În cadrul evenimentului organizat la Parlament cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului, am cunoscut mulţi micuţi optimişti şi dornici de a se implica în procesul de schimbare şi eu îi încurajez să nu se oprească în acest sens. Sunt sigur că Republica Moldova din gândurile lor arată aşa cum ne-o dorim cu toţii – prosperă, paşnică şi cu oameni fericiţi.
În acest context, am un mesaj pentru toţi oamenii politici, de care depinde prezentul şi viitorul Republicii Moldova, în activitatea lor să ţină cont de un citat celebru semnat de marele poet Mihai Eminescu: „Greşelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se împiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei”. Mesajul sper să ajungă la toţi care astăzi sunt politicieni şi cei care urmează să devină. Ţara noastră are oameni buni, înţelepţi, cu experienţă valoroasă şi necesară în procesul de construcţie a statului Republica Moldova.
– Ce gânduri aveţi pentru ţară în ajunul aniversării a 25-a de Independenţă?
– Ca preşedinte al Parlamentului, dar şi în calitatea mea de cetăţean îmi doresc ca în ziua de 27 august, când vom marca 25 de ani de Independenţă, să sărbătorim în pace şi unitate. Doar împreună putem scrie istorie, doar împreună suntem în stare să înfăptuim acele acţiuni ce vor duce la progres, echilibru şi stabilitate.
---
Andrian Candu este vicepreşedintele Partidului Democrat, preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova din 23 ianuarie 2015. A fost ministru al economiei (2014- 2015) şi vicepreşedinte al Parlamentului (2013 şi 1 2014).
Mariana Galben, IPN
Materialele din Ciclul: „Gânduri despre şi pentru Moldova” sunt difuzate începând cu data de 18 iulie. Printre protagonişti îi avem pe: Dumitru Alaiba, Iurie Ciocan, Ana-Maria Ţulea, Ion Manole,Olga Gagauz, Stella Ciobanu, Iurie Leancă, Victor Parlicov, Doru Curoşu, Igor Meriacre, Valeria Şeican, Ciprian Raeţchi, Andrei Năstase, Ghenadie Gâlcă, Arcadie Barbăroşie,Valeriu Matei, Eugen Doga, Dumitru Postovan, Petru Macovei, Tatiana Negruş, Maia Sandu, Viorel Soltan, Valentin Guţan, Gheorghe Erizanu, Mariana Onceanu-Hadârcă,Viorel Cibotaru, Victor Micu, Sergiu Prodan, Igor Dodon, Aureliu Batrînac, Alexandru Pleşca, Dionis Cenuşa, Kalman Mizsei, Petru Bodarev, Marian Lupu, Iulia Iabanji, Pavel Filip.
