La 25 de ani de Independenţă, Agenţia de presă IPN „s-a autosesizat” să adune un portret a ceea ce constituie astăzi Republica Moldova. Pentru aceasta a provocat mai multă lume, inclusiv oameni de stat, politicieni, businessmeni, activişti civici, artişti, dar şi persoane fără funcţii şi titluri, dar care au ce spune. Tabloul generic se numeşte: „Gânduri despre şi pentru Moldova”.
---
Premierul Pavel Filip: De la o republică a URSS – la o ţară liberă, Moldova a progresat mult şi acest lucru nu avem cum să nu-l recunoaştem, în pofida dezamăgirilor care există în legătură cu situaţia economică, unde avem încă multe lucruri de recuperat pentru a trăi ca în Vest.
– Domnule premier, vă rog să apreciaţi cum arată Moldova după un sfert de secol de Independenţă. Dacă e să vă referiţi la realizările şi eşecurile mari din această perioadă, care ar fi acestea?
– Pentru a da o apreciere a felului în care a evoluat statul nostru în cei 25 de ani, ar trebui să vedem care au fost idealurile care ne-au animat atunci când ne-am proclamat independenţa. Ce ne-am dorit atunci a fost, în primul rând, libertatea şi dorinţa de a trăi decent într-un stat cu adevărat democratic. Cred că, deşi au existat prea mulţi ani de indecizie şi stagnare, Republica Moldova a făcut paşi importanţi. Ţara noastră a început un proces de apropiere de Uniunea Europeană, am reuşit să obţinem liberalizarea vizelor, ceea ce a dus la o emancipare şi mobilitate extraordinară a concetăţenilor noştri, mai ales în rândul tinerilor. Societatea s-a maturizat, mai ales prin exercitarea mai multor tururi de alegeri, mass-media a devenit liberă, iar multe din instituţiile noastre au început, mai ales ca urmare a reformelor de ultimă oră pe care le-a iniţiat Guvernul pe care îl conduc, un amplu proces de modernizare şi de conectare la practicile occidentale, europene de transparenţă şi integritate. De la o republică a URSS – la o ţară liberă, Moldova a progresat mult şi acest lucru nu avem cum să nu-l recunoaştem, în pofida dezamăgirilor care există în legătură cu situaţia economică, unde avem încă multe lucruri de recuperat pentru a trăi ca în Vest.
De altfel, situaţia din economie şi problemele de ordin social sunt capitolele care pot fi trecute la nereuşite. Cu siguranţă, se putea face mai mult în aceşti 25 de ani, dacă ţara noastră ar fi avut parte de o viziune de dezvoltare şi de continuitate în aplicarea sa. Iată de ce este atât de important ca procesul de integrare europeană, cel care ne poate aduce, de fapt, prosperitatea şi un nivel de trai mai bun pentru fiecare, să nu fie întrerupt, ci, dimpotrivă, să se consolideze şi să se aprofundeze. Acesta şi este motivul apelului pe care l-am făcut către întreaga societate – de a se solidariza în jurul obiectivului de integrare europeană. Eu sper foarte mult ca acest apel să fie auzit şi urmat de cât mai multă lume. Dacă facem asta, vă asigur că viitorul apropiat ne va găsi într-o situaţie mult mai bună. Cu seriozitate, putem face împreună în următorii zece ani pentru Moldova ce nu s-a reuşit în 25 ani.
– În ultimii ani, mai mulţi investitori străini mari, care au mers inclusiv la Guvern, şi-au declarat intenţia de a veni cu investiţii importante în Moldova, dar proiectele nu au ajuns să fie lansate. Care poate fi cauza?
– Orice investitor îşi doreşte siguranţa investiţiilor pe care le face. Nu investeşte nimeni bani acolo unde există scandal, instabilitate, instituţii slabe şi birocraţie excesivă. Iată de ce, în cele şase luni de guvernare am luat mai multe măsuri pentru mediul de afaceri şi pentru atragerea investiţiilor. Am pornit cu stabilizarea politică a ţării, iar Guvernul şi majoritatea parlamentară au început să lucreze pentru Moldova; sabotajul politic a încetat. Am continuat cu introducerea moratoriului la controalele realizate de către instituţiile de stat la agenţii economici, reducerea numărului de acte permisive pentru activitatea de antreprenor, extinderea unor facilităţi fiscale pentru companiile din industria IT, dar şi cu alte acţiuni, precum operaţionalizarea Consiliului economic al Primului-ministru, care este o platformă deschisă de dialog între mediul de afaceri şi instituţii. Aceste acţiuni au atras interesul investitorilor spre ţara noastră. Ei au văzut că Republica Moldova este un stat care ştie ce vrea, care şi-a stabilit obiective precise şi care a purces la îndeplinirea lor. Anume acest lucru este şi motivul pentru care Republica Moldova devine în această perioadă un punct de atracţie pentru investitori. Vă dau în acest sens doar un ultim exemplu – compania germană Coroplast urmează să investească în următorii ani circa 10 milioane de euro şi să creeze aproximativ 1500 de noi locuri de muncă. De asemenea, în toamnă vom lansa un program de privatizări în companiile de stat, tocmai pentru a transforma în beneficii investiţionale încrederea partenerilor internaţionali concretizată în acordul cu FMI.
– Cum a utilizat până acum Republica Moldova şansa apropierii de Uniunea Europeană, declarată o prioritate a guvernării?
– Am preluat guvernarea într-un moment foarte greu, dar prin eforturile comune, ale Guvernului şi Parlamentului am reuşit să facem în câteva luni de zile, cât alte guvernări în patru ani. Am stabilit împreună cu partenerii noştri externi o Foaie de parcurs care a fost îndeplinită la termen, pe 31 iulie, iar acest lucru a dus la deblocarea finanţării externe. Voi aminti aici decizia Guvernului României de a debloca creditul de 150 de milioane de euro, iar prima tranşă din aceşti bani urmează să ajungă în Republica Moldova până la sfârşitul lunii august. Acordul cu FMI, negociat tot de acest Guvern, ne va aduce şi el deblocarea finanţărilor europene, posibilitatea ieşirii pe pieţele internaţionale şi mai multă determinare în implementarea Acordului de Asociere. Suntem, deci, într-un moment foarte bun, un moment al încrederii şi susţinerii, în relaţiile noastre cu partenerii europeni, iar acest lucru este doar în beneficiul ţării noastre, pentru că asta înseamnă bani şi expertiză pentru dezvoltarea ţării noastre. Moldova nu mai este o problemă, ci un partener care-şi ţine cuvântul şi care arată că merită să fie sprijinită cu toată puterea de UE şi SUA. Suntem determinaţi şi mai departe să avansăm cu seriozitate în drumul nostru către UE. În relaţia cu partenerii externi şi cu cetăţenii nu vrem să fim judecaţi decât după fapte. Iar în acest sens, vă asigur că vom da dovadă de maximă responsabilitate. După sprintul ultimelor luni, nu slăbim ritmul. Vreau un Guvern chiar mai activ în ducerea la îndeplinire a reformelor, pentru că vreau impact cât mai puternic şi pozitiv în viaţa de zi cu zi a fiecărui moldovean.
– Aţi vorbit despre relaţia cu Vestul, dar care sunt priorităţile pe cealaltă dimensiune? Cum vedeţi relaţia cu Rusia?
– Eu sper ca acestea să avanseze pe calea cooperării economice şi pe cea a dialogului politic normal dintre statele noastre. De altfel, acest lucru l-am discutat inclusiv în cadrul întâlnirii pe care am avut-o cu premierul rus Dmitri Medvedev, la Bişkek. Avem nevoie să depăşim barierele care mai există în relaţiile noastre comerciale. Şi cred că a venit timpul să construim aceste relaţii pe principii de corectitudine şi pragmatism, în avantajul ambelor state. Bineînţeles, opţiunea pentru Europa trebuie bine înţeleasă şi respectată de prietenii noştri de la Moscova.
– Despre gradul de independenţă a ţării putem judeca şi analizând cât de independente sunt instituţiile statului, aşa ca Procuratura, CNA-ul, instanţele de judecată etc. Dacă e să ne ghidăm de sondajele de opinie, încrederea în aceste instituţii este în continuare joasă. De cât timp credeţi că mai e nevoie ca cetăţenii să simtă că lucrurile se schimbă spre bine?
– Ar fi neserios să înaintez astfel de termene. Ce vă pot spune este că reformele pe care le-am demarat în domeniul Justiţiei, majoritatea dintre ele cu concursul experţilor şi instituţiilor europene, vor aduce cu siguranţă acea transformare pe care o aşteaptă întreaga noastră societate. De altfel, primele rezultate se văd deja. Faptul că avem dosare în care sunt anchetaţi judecători şi procurori corupţi este o dovadă că însuşi sistemul de Justiţie începe să se cureţe. Iar acest proces va aduce, inevitabil, la o mai mare independenţă a acestui sistem şi la mai multă încredere. Ce vă pot spune ca prim-ministru este că Republica Moldova este acum pe un drum bun, din care nu ne vom abate. De asta să fiţi siguri. Egalitatea în faţa legii şi lupta împotriva corupţiei la nivel înalt au devenit, prin prisma reformelor deja adoptate, principii esenţiale ale guvernării.
– Aş vrea să vă întreb şi despre viitoarele alegeri prezidenţiale, din 30 octombrie. Ce aşteptări aveţi de la acest scrutin şi cum ar trebui să fie viitorul preşedinte al Republicii Moldova?
– Viitorul preşedinte trebuie să fie un susţinător al vectorului european de dezvoltare. După cum am mai menţionat, pentru a ne dezvolta, avem nevoie de coerenţă. Iar asta înseamnă ca toate puterile în stat să tragă în aceiaşi direcţie. Această direcţie trebuie să fie Uniunea Europeană, nu am niciun dubiu în acest sens. În pofida problemelor cu care se confruntă în acest moment, Uniunea Europeană rămâne un punct de atracţie pentru state ca Republica Moldova. Şi asta pentru simplul fapt că Uniunea Europeană înseamnă libertate, siguranţă, prosperitate şi supremaţia legii, lucruri pe care ni le dorim şi noi aici, în Moldova. Vreau un preşedinte care să lucreze împreună cu Guvernul şi Parlamentul la accelerarea integrării europene, nu un preşedinte care să schimbe din nou direcţia ţării sau care să creeze haos, ocupându-se cu sabotarea Guvernului, cu chematul oamenilor în stradă sau cu fluturarea perspectivei alegerilor anticipate. După şapte luni în care am arătat, cu muncă şi seriozitate, că se poate, ar fi păcat să se oprească totul şi să ne întoarcem la dezastrul din ianuarie. Moldova are nevoie de un preşedinte activ, serios, pro-european, care uneşte forţele reformatoare din societate şi care este pus pe construcţie, nu pe distrugere.
– Ce gânduri aveţi pentru ţară în ajunul aniversării a 25-a de Independenţă?
– Vreau să le urez tuturor cetăţenilor Republicii Moldova să aibă încredere în viitorul ţării noastre şi să se implice activ în procesele care ne pot consolida ca stat şi societate. Împreună suntem puternici şi demni în Europa!
---
Pavel Filip a deţinut funcţia de director general al SA „Bucuria” în perioada 2001-2008. Din 2008 şi până în 2011 a fost director general al SA „Tutun-CTC”. În 2011 a fost numit ministru al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, iar în ianuarie 2016 a fost învestit în funcţia de premier. Este vicepreşedinte al Partidului Democrat şi preşedinte al Organizaţiei municipale Chişinău a PDM.
Mariana Galben, IPN
Materialele din Ciclul: „Gânduri despre şi pentru Moldova” sunt difuzate începând cu data de 18 iulie. Printre protagonişti îi avem pe: Dumitru Alaiba, Iurie Ciocan, Ana-Maria Ţulea, Ion Manole,Olga Gagauz, Stella Ciobanu, Iurie Leancă, Victor Parlicov, Doru Curoşu, Igor Meriacre, Valeria Şeican, Ciprian Raeţchi, Andrei Năstase, Ghenadie Gâlcă, Arcadie Barbăroşie,Valeriu Matei, Eugen Doga, Dumitru Postovan, Petru Macovei, Tatiana Negruş, Maia Sandu, Viorel Soltan, Valentin Guţan, Gheorghe Erizanu, Mariana Onceanu-Hadârcă,Viorel Cibotaru, Victor Micu, Sergiu Prodan, Igor Dodon, Aureliu Batrînac, Alexandru Pleşca, Dionis Cenuşa, Kalman Mizsei, Petru Bodarev, Marian Lupu, Iulia Iabanji, Andrian Candu.
