La 25 de ani de Independenţă, Agenţia de presă IPN „s-a autosesizat” să adune un portret a ceea ce constituie astăzi Republica Moldova. Pentru aceasta a provocat mai multă lume, inclusiv oameni de stat, politicieni, businessmeni, activişti civici, artişti, dar şi persoane fără funcţii şi titluri, dar care au ce spune. Tabloul generic se numeşte: „Gânduri despre şi pentru Moldova”.
---
Victor Parlicov, fostul director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică: La 25 de ani, probabil că am fi putut să realizăm mai multe. Totuşi, un copil în 25 de ani este practic ca un om matur. Noi însă suntem mai aproape de adolescenţă, suntem retardaţi, întârziem în dezvoltare.
Vulnerabilităţile în domeniul energetic sunt printre principalele vulnerabilităţi ale statului, care de fapt, pun sub semnul întrebării însăşi statalitatea Republicii Moldova. În situaţia în care practic nu ai surse alternative pentru asigurarea ţării cu energie electrică în orice situaţie, despre ce fel de independenţă putem vorbi? Expertul în energetică şi fostul director al ANRE, Victor Parlicov, este de părere că deocamdată Republica Moldova, la 25 de la Independenţă, nu este independentă.
„Atunci când avem un conflict nerezolvat pe teritoriul ţării şi din punct de vedere al infrastructurii energetice în cea mare parte depindem de ceea ce este în această regiune separatistă, atunci când tot felul de scheme legate de sectorul energetic se fac între malul stâng şi malul drept al Nistrului aşa încât să ţină elitele din Chişinău dependente de perpetuarea conflictului din regiunea transnistreană, nu cred că putem vorbi de o independenţă veritabilă”, susţine expertul.
Potrivit lui, Moldova este în situaţia în care în 25 de ani, cu mici excepţii, practic nu a reuşit să facem nimic pe domeniul securităţii energetice. A rămas vulnerabilă şi dependentă, exact cum a fost şi până la Independenţă, de furnizorii din partea de est.
Ca în anii '90
Expertul consideră că cea mai mare realizare în domeniul energetic a fost făcută pe vremea preşedinţiei lui Vladimir Voronin, atunci când a fost forţată construcţia gazoductului Tocuz-Mereni. Prin acest gazoduct a fost eliminată posibilitatea ca autorităţile din regiunea separatistă să deconecteze când vor gazul pentru Chişinău. Odată construit acest gazoduct, Chişinăul a început să se alimenteze direct din gazoductele de tranzit. Astfel, a fost eliminată posibilitate de şantaj din partea autorităţilor transnistrene. „Dar aceasta este cam singura noastră realizare pe tărâmul securităţii energetice”, spune expertul.
În ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică, Moldova rămâne la fel de vulnerabilă ca în anii '90. Din şapte linii prin care Moldova e conectată la sistemul electro-energetic ucrainean şase trec prin regiunea transnistreană, două se termină acolo, nici nu trec Nistrul, patru sunt legate de nodul electro-energetic de la centrala termoelectrică de la Dnestrovsk şi doar printr-o singură linie din şapte există posibilitatea să fie asigurată livrarea energiei electrice pe malul drept, ocolind regiunea transnistreană. Capacitatea acestei linii cert nu este suficientă pentru a asigura necesarul Republicii Moldova. „Pe domeniul energiei electrice suntem la fel de vulnerabili ca în anii '90”, este de părere Victor Parlicov.
Pentru a elimina dependenţa energetică, trebuie ca societatea să cunoască despre aceste legături şi posibile intercalări între conflictul transnistrean, despre vulnerabilităţile noastre energetice şi corupţia elitelor de la Chişinău. „Doar prin presiunea pozitivă a societăţii vom putea determina decidenţii noştri, elitele noastre, să ia măsuri serioase şi să se apuce de lucruri şi să nu ne tot alimenteze cu declaraţii, vorbe, planuri, strategii şi tot felul de lucruri declarative, fără conţinut real”, spune fostul director ANRE.
Elitele au profitat
În opinia expertului, conflictul transnistrean, care din punct de vedere economic este o gaură neagră în centrul Europei, a fost foarte abil utilizat de forţe externe, în primul rând de Federaţia Rusă, pentru a corupe elitele de la Chişinău, pentru a face ca prin tot felul de scheme, contracte, legături economice, elitele de la Chişinău să aibă beneficii financiare de pe urma situaţiei incerte şi statutului nerezolvat al regiunii transnistrene. Astfel, s-a creat o dependenţă a elitelor de la Chişinău de perpetuarea acestui conflict.
Victor Parlicov a menţionat că elitele de la începutul anilor 1990 nu erau suficient de coapte pentru a înţelege că trăim într-o nouă lume, în care Republica Moldova este un alt stat, în care trebuie să avem înşine grijă de propria noastră securitate, economie, de propriile probleme. „Există multiple probe, referinţe la faptul că deciziile luate la Chişinău la începutul anilor 90 şi după erau coordonate la Moscova. Şi noi foarte repede am ajuns în capcana că agenda noastră, posibilităţile noastre să ne fie limitate de factorul extern”, susţine fostul director al ANRE.
Republica Moldova nu a avut niciodată, din punct de vedere istoric, o experienţă de autoguvernare, de autoadministrare. A fost întotdeauna administrată de cineva din exterior. „Şi dacă vă uitaţi pe discursurile noastre geopolitice, esenţa lor nu este cum să ne rezolvăm problemele noastre, esenţa lor este pe cine să aducem din exterior ca să ne rezolve problemele. Unii spun că trebuie să aducem pe cineva de la Moscova, alţii – pe cineva de la Bruxelles, alţii spun că Bucureştiul trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru acest teritoriu. Puţini sunt care discută despre faptul cum să învăţăm să ne autoguvernăm şi să devenim atractivi nu doar ca teritoriu şi plasare geografică pe hartă, dar ca investiţii, ca parteneri, să devenim activi pe agenda internaţională”, spune expertul.
Ţară părăsită de oameni de excepţie
„Regret că această ţară a fost părăsită de o mulţime de oameni de o calitate excepţională. Regret că această ţară, la 25 de ani de Independenţă, nu este atractivă nici măcar pentru propriii cetăţeni şi pentru o bună parte din generaţia tânără care nu-şi vede viitorul în această ţară şi se gândeşte să plece de aici. Mă doare de fiecare dată când aud că încă o persoană, încă un prieten îşi face permis de şedere, îşi deschide viză sau emigrează în Canada sau în altă parte. Fizic mă doare pentru că simt cum din această ţară pleacă sucurile vieţii”, spune Victor Parlicov.
În opinia sa, oamenii sunt cei care creează ţara şi, dacă lumea nu ar fi plecat, schimbările s-ar fi întâmplat mult mai repede pentru că masa asta de oameni de oameni activi, independenţi, energici, cu propria părere, cu un simţ al demnităţii ar fi forţat schimbările mult mai repede decât cei care au rămas. Or, o bună parte din cei care au rămas sunt ori copii, ori de vârsta a treia, când nu mai sunt atât de mult interesaţi de schimbările de lungă durat. „Acesta probabil ar fi cel mai mare regret vizavi de cei 25 de ani de independenţă – oamenii plecaţi, oamenii care vor să plece şi oamenii care nu vor să se întoarcă”.
Victor Parlicov regretă că în Republica Moldova filtrele sociale sunt setate în aşa fel că oamenii de calitate bună nu ajung sus, în poziţii de decizie care pot influenţa dezvoltarea acestei ţări. Sus, din păcate, ajung alt fel de personaje, cu profil mult mai jos din punct de vedere moral, intelectual. Din această cauză, Moldova a fost guvernată aşa că o parte din cei care au avut o calitate mai bună au plecat, nu s-au putut regăsi în această ţară, nu au putut să-şi găsească oportunităţi de realizare a talentelor sale în această ţară şi au plecat.
Victor Parlicov îşi doreşte ca Republica Moldova să aibă, bunăoară, problemele Germaniei, Marii Britanii sau ţărilor nordice – „că uite prea mulţi oameni vor să vină aici şi noi trebuie să-i selectăm cumva”. Îşi doreşte să creăm o ţară care să fie atractivă „nu doar pentru noi, dar şi pentru cei mai buni oameni, cei mai talentaţi, cei mai excepţionali de pe tot globul pământesc”.
---
Victor Parlicov este expert în domeniul energetic. A ocupat funcţia de director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică în anii 2010-2014. De asemenea, Victor Parlicov este expert la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”.
Anastasia Rusu, IPN
Materialele din Ciclul: „Gânduri despre şi pentru Moldova” sunt difuzate începând cu data de 18 iulie. Printre protagonişti îi avem pe: Dumitru Alaiba, Iurie Ciocan, Ana-Maria Ţulea, Ion Manole, Olga Gagauz, Stella Ciobanu, Iurie Leancă, Arcadie Barbăroşie, Nicolae Botgros, Igor Dodon, Eugen Doga, Ghenadie Gâlcă, Iulia Iabanji, Petru Macovei, Igor Meriacre, Andrei Năstase, Mariana Onceanu Hadârcă, Victor Parlicov, Maia Sandu, Valeria Şeican etc.
