Agenția de presă IPN prezintă un tablou al anului, pe diferite domenii, în viziunea autorităților guvernamentale și a experților independenți. „2018: cum a fost și cum n-a fost!?” Nr. 9 Afaceri externe și integrare europeană
Conceptul „suntem prea mici” a fost depășit
Secretarul general de stat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Mihail Căpățînă, susține că agenda externă a fost aglomerată și consistentă, pe potriva provocărilor contemporane, având ca priorități consolidarea suveranității și a integrității teritoriale, promovarea cursului de integrare europeană și de reforme, lupta contra amenințărilor hibride, extinderea prezenței diplomatice și comercial-economice, consolidarea și aprofundarea cooperării cu partenerii de dezvoltare și cei tradiționali, cu țările vecine prietene. „Nou pentru 2018 este faptul că în acest an politica externă a fost concentrată, în primul rând, pe interesele poporului Republicii Moldova, depășind conceptul că suntem prea mici pentru a ne afirma pe arena internațională. În politica externă în anul 2018 am pus tot mai mult accentul pe relații de echitate, egalitate și respect reciproc, pe neamestecul străin în treburile noastre interne”, a declarat Mihail Căpățînă.
La capitolul progrese, secretarul general de stat menționează rezoluția Adunării Generale a ONU privind retragerea completă și necondiționată a forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova, care este unul din cele mai importante documente de referință în acest sens, comparabil cu Declarația summit-ului OSCE de la Istanbul (1999). „Aș menționa, în context, asigurarea sprijinului necesar din partea comunității internaționale în promovarea procesului de negocieri privind reglementarea conflictului transnistrean, un exemplu elocvent fiind declarația Consiliului Ministerial al OSCE de la Milano din 7 decembrie, lansarea controlului în comun la punctul de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene etc.”, afirmă oficialul.
În 2018 a continuat implementarea Acordului de Asociere RM-UE (AA) prin intermediul Agendei de Asociere. În cadrul ședințelor Comisiei Guvernamentale pentru Integrare Europeană au fost monitorizate evoluțiile în realizarea Planului Național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere, coordonată poziția Republicii Moldova în contextul dialogului cu UE, precum și identificate prioritățile cooperării cu UE. O dimensiune importantă a politicii de integrare europeană a Republicii Moldova a fost participarea țării în cadrul Parteneriatului Estic. În anul 2018 Republica Moldova a deținut cu succes președinția GUAM, reușindu-se dezvoltarea funcționalității organizației, inclusiv prin crearea parteneriatelor GUAM+Japonia, GUAM+Canada.
Eforturi pentru consolidarea dialogului strategic
Mihail Căpățînă a menţionat că în 2018 au fost depuse eforturi susținute pentru cooperarea privilegiată cu România, aprofundarea relațiilor cu Ucraina, cu toate țările membre ale UE, consolidarea dialogului strategic cu SUA, avansares relațiilor bilaterale cu Canada, cu țările partenere din Asia de Est, Orientul Apropiat. Concomitent, s-a insistat asupra extinderii arealului relațiilor bilaterale, astfel fiind deschisă ambasada Republicii Moldova în Emiratele Arabe Unite, inițiate acțiunile pentru deschiderea a noi misiuni în Irlanda, India, Argentina și Ghana. După o lungă perioadă, în 2018 a fost organizate reuniunea ambasadorilor Republicii Moldova, consulilor onorifici, a fost creat Institutul Diplomatic pe lângă Ministerul Afacerilor Externe.
„În opinia mea, agenda încărcată a politicii externe a fost în mare parte îndeplinită. Totuși ne-am dori progrese mai mari în domeniul implementării Acordului de Asociere, deși am atins cota de circa 70% a PNAA. În plan bilateral, în pofida eforturilor noastre, nu s-a reușit relansarea dialogului cu Federația Rusă. La general aș mai opina că pentru orice activitate, oricât de performantă, întotdeauna este loc de mai bine”, menționează Mihail Căpățînă.
„Vom continua să ne aducem contribuția la reintegrarea țării, depunând eforturi susținute pentru promovarea demersurilor pe platformele regionale și internaționale și asigurării unei poziții consolidate a Chișinăului în cadrul organizațiilor regionale și internaționale în vederea retragerii complete și necondiționate a forțelor străine de pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, vom continua să susținem cursul de integrare a Republicii Moldova în UE, politicile Guvernului de modernizare și de reforme a țării, prin avansarea dialogului politic cu instituțiile de la Bruxelles și statele UE, alți parteneri. Vom activa pentru a extinde prezența Republicii Moldova în lume, pentru atragerea de noi investiții și valorificarea unor noi piețe de desfacere pentru produsele autohtone”, a spus secretarul general de stat al MAEIE.
Relațiile încordate cu partenerii euro-atlantici ne plasează în zonă incertă
Directoarea executivă a Asociației pentru Politică Externă, Victoria Bucătaru, consideră că anul 2018 a fost marcat de o degradare a relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Motivul îl reprezintă o serie de derapaje democratice ce au pus în pericol în primul rând buna guvernare în Republica Moldova. De asemenea, controversa geopolitică Est – Vest a căpătat o nouă nuanță, Republica Moldova fiind prima țară care a obținut statutul de observator în cadrul Uniunii Eurasiatice. Politica externă a Republicii Moldova nu poate fi caracterizată ca fiind constantă nici la nivel de instituții, nici la nivel de declarații, observându-se o lacună majoră de comunicare strategică atât pe interior, cât și în afara țării.
Potrivit expertei, odată cu anularea alegerilor locale din Chișinău, prealabil considerate libere și corecte de către observatorii internaționali, partenerii euro-atlantici au pus mai multe semne de întrebare privind independența justiției, libertatea de exprimare, dar și integritatea instituțiilor publice. La 5 iulie 2018, Parlamentul European a adoptat Rezoluția referitoare la criza politică din Moldova ca urmare a invalidării alegerilor locale de la Chișinău, referindu-se și la lipsa de progrese în investigarea fraudei bancare, astfel amintindu-se lanțul derapajelor din relațiile UE – Republica Moldova. „Au mai urmat o serie de rezoluții, documente, declarații care au reconfirmat poziția UE precum și ferma decizie de a nu oferi asistența macro-financiară Republicii Moldova până la re-angajarea deplină în implementarea Acordului de Asociere. Relațiile încordate dintre Republica Moldova și partenerii Euro-atlantici plasează Republica Moldova într-o zonă incertă, observându-se o politică cu caracter izolaționist”, susține Victoria Bucătaru.
Directoarea APE menționează că rivalitatea dintre instituția Președintelui și cea a Guvernului și Parlamentului este vizibilă nu doar pe plan intern, ci și pe plan extern. Vectorul de politică externă promovat de către Igor Dodon este unul pro-estic, el reușind să obțină statutul de observator al Republicii Moldova în cadrul Uniunii Eurasiatice, o decizie care a stârnit controverse la Chișinău, dar și confuzie în cercurile internaționale. După doi ani de mandat, președintele Dodon nu a avut nicio întrevedere cu colegul său român, Klaus Iohannis, nici cu cel ucrainean, Petro Poroșenco, un semnal clar de dezacord cu poziționarea în termeni de politică regională a lui Dodon.
Un progres al politicii externe a Republicii Moldova în acest an, în opinia expertei, este includerea pe agenda ONU a subiectului retragerii contingentului militar rus de pe teritoriul regiunii transnistrene. Rezoluția Adunării Generale ONU din iunie 2018, dar și menționarea acestui subiect în declarația finală a Summit-ului NATO din iulie 2018 reconfirmă susținerea politică a partenerilor euro-atlantici în privința soluționării dilemei transnistrene. „Cu toate acestea, întrebarea de bază rezidă în pașii practici ce pot fi întreprinși pentru retragerea trupelor ruse și a munițiilor, reconceptualizarea formatului de negocieri 5+2 unde Rusia deține statutul de mediator și a misiunii de pacificare dar și dorința sau voința politică de la Chișinău, precum și cea a capitalelor europene și Washington”, a mai spus Victoria Bucătaru.
2018 a bătut toate recordurile în privința criticilor adresate Republicii Moldova
Potrivit analistului politic Anatolie Țăranu, impresia generală a anului 2018 privind procesul integrării europene poate fi caracterizată cu termenii stagnare și regres. Suspendarea finanțării de către UE este cea mai elocventă dovadă a acestei stări de lucru în procesul de integrare europeană. Anul 2018 lasă impresia începutului reorientării vectorului de dezvoltare a Republicii Moldova, de la cel european spre unul altul, care încă nu este clar definit în toți parametrii săi. Cel mai mare progres pare totuși a fi faptul că oficial nu s-a anunțat abandonarea cursului european.
Anul 2018 a bătut toate recordurile în privința criticilor adresate Republicii Moldova de către instituțiile europene și care se refereau la situația cu procesele democratice, justiția, lupta cu corupția, oligarhizarea tuturor sferelor vieții societății moldovenești, a notat analistul. Cea mai jenantă restanță a anului pare a fi incapacitatea forțelor pro-europene din actualul Parlament, care pe ansamblu constituie o majoritate constituțională, de a acumula votul necesar pentru a fi inclusă în Constituție sintagma „integrare europeană”.
„Puțini indici caracterizează anul 2018 ca perioada când s-au copt premisele unei schimbări radicale în procesul de europenizare a Republicii Moldova. Cel mai probabil ne așteaptă accentuarea tendințelor de stagnare în procesul de integrare europeană, ca rezultat direct al alegerilor parlamentare din anul viitor. Crearea unei configurații politice în Parlamentul nou ales, cu creșterea influenții forțelor antieuropene va determina stagnarea și chiar regresul simțitor în acest proces. Însă, concomitent, se va produce acumularea presiunii în cazanul nemulțumirii sociale, care, la rândul lui, va determina clasa diriguitoare să inițieze reforme radicale de sus, reacția adversă fiind o revoluție violentă a maselor revoltate. Însă momentul declanșării acestor schimbări radicale nu poate fi prezic cu precizie la ora actuală”, mai spus Anatol Țăranu.
Elena Nistor, IPN
Alte materiale din campania „2018: cum a fost și cum n-a fost!?”:
Agricultură, dezvoltare regională și mediu
Apărare
Educație, cultură și cercetare
Justiție
Reglementare transnistreană
Economie și Infrastructură
Sănătate, muncă și protecție socială
Afaceri interne
