Agenția de presă IPN prezintă un tablou al anului, pe diferite domenii, în viziunea autorităților guvernamentale și a experților independenți. „2018: cum a fost și cum n-a fost!?” Nr.1: Agricultură, dezvoltare regională și mediu
Politici pentru un climat favorabil de activitate
Secretarul general de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Iurie Uşurelu, menționează că politicile elaborate în 2018 au creat un climat favorabil activității agricultorilor. Pentru solicitanții omologării produselor de uz fitosanitar s-a simplificat procedura de recunoaștere a autorizațiilor eliberate de țările UE, fără efectuarea testării de stat a acestora, în 40 de zile de la depunerea dosarului. Totodată, fertilizanții marcați cu „Fertilizant CE” sunt primiți pentru import fără omologare și înregistrare în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanților.
Au fost reabilitate două hectare de fâșii forestiere de protecție a câmpurilor agricole, pentru a stopa eroziunea solului terenurilor agricole. Au fost reabilitate sau, după caz, construite 39 de sisteme de irigare prin aspersiune, 191 de sisteme de irigare prin picurare și opt rețele de aducție a apei. La fel, a fost asigurată protecția antigrindină pentru suprafața de 1665 mii ha, prin intermediul a 132 de puncte de lansare a rachetelor antigrindină, amplasate în 24 de raioane. Au fost identificate resurse financiare pentru deschiderea în 2019 a încă 20 de puncte de lansare a rachetelor antigrindină.
Pe segmentul protecției mediului, a fost creată prima rezervație biosferică din Republica Moldova „Prutul de Jos”, sub patronatul UNESCO. A fost creat Inspectoratul pentru Protecția Mediului și Agenția de Mediu. La fel, au fost create două comitete bazinale și 15 subcomitete bazinale, care vor asigura punerea în aplicare a Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic Nistru și a Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic Dunărea–Prut–Marea Neagră.
În domeniul dezvoltării regionale a început elaborarea unor noi concepții de implementare a unor politici publice de dezvoltare urbană și rurală, care vor contribui la creșterea competitivității regiunilor, menționează secretarul de stat. Iar localitățile rurale vor beneficia de noi măsuri de finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii locale, diversificarea activităților economice non-agricole, păstrarea patrimoniului cultural și dezvoltarea infrastructurii sociale. Resursele financiare planificate pentru implementarea proiectelor de infrastructură a apei şi canalizării, prin acordurile de finanțare lansate în 2018, se ridică la peste 81 de milioane euro.
Iurie Uşurelu spune că în 2019 ar urma să fie conectați la sistemul de alimentare cu apă și canalizare 100 de mii de cetățeni. O prioritate este și aprobarea proiectului de asigurare subvenționată a riscurilor în agricultură. De asemenea, se planifică crearea a trei sisteme de gestionare integrată a deșeurilor și reconstrucția unui sistem de protecție contra inundațiilor la nodul Hidrotehnic Costești Stânca și de-a lungul râurilor Nistru și Prut.
Producții relativ înalte, dar prestație puțin energică pe piețele de desfacere
Expertul IDIS Viitorul, Viorel Chivriga, spune că 2018 este un an tipic pentru agricultura moldovenească. Recolte medii la culturile cerealiere din prima grupă, mai mici la legume, dar mai înalte la cele din grupa a doua, culturile tehnice, fructe și struguri. În sectorul animalier este atestată o stagnare, acompaniată de reducerea continuă a efectivului de animale. Pe partea ce ține de finanțarea agriculturii, este un interes mai mare din partea agricultorilor, numărul solicitărilor de finanțare este cu circa 25% mai mare decât în anul 2017.
Printre progrese, expertul remarcă producțiile relativ înalte la majoritatea culturilor, cu excepția cerealelor din prima grupă și a legumelor, și stabilitatea în finanțarea agriculturii. Potrivit lui Viorel Chivriga, companiile din Moldova au fost mai puțin energice pe piețele de desfacere. Ca restanțe este remarcată stagnarea și lipsa unor reforme în sectorul animalier, asigurarea anemică a riscurilor de producție în agricultură și ping-pongul în comerțul exterior cu Federația Rusă. Pe plan legislativ, neaprobarea Codului Funciar.
Despre perspectivele anului viitor, Viorel Chivriga menționează că în sectorul vegetal se prefigurează riscuri pentru culturile cerealiere din prima grupă, din cauza condițiilor nefavorabile din toamna anului 2018. În sectorul animalier nu vor fi schimbări fără o modernizare a fermelor mici și mijlocii, dotarea tehnică a acestora, creșterea calității culturilor pentru nutreț. Sunt așteptări față de evoluțiile comerțului exterior cu produse agricole și agroalimentare, prin creșterea și diversificarea acestora.
Pentru înregistrarea unor progrese în sectorul agricol e nevoie de o modernizare rapidă și temeinică a fermelor agricole, de asigurarea unui acces mai sigur al fermierilor la piețele externe, dar și eliminarea vulnerabilităților pentru sector. La fel, este necesară rezolvarea problemei legate de asigurarea anemică a riscurilor de producție în agricultură, exodul brațelor de muncă din mediul rural, infrastructura agricolă învechită, în cea ce privește în primul rând, sistemele de irigare, menționează expertul.
Constatări și așteptări pe segmentul dezvoltării rurale
Primarul orașului Cimișlia, vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova și membru al Consiliului Agenției de Dezvoltare Regională Sud, Gheorghe Răileanu, spune că în 2018 nu s-au produs acțiuni care s-ar încadra în conceptul de dezvoltare regională, iar consiliile regionale n-au avut nici cel mai mic grad de autonomie decizională.
Gheorghe Răileanu spune că se atestă o stagnare privind cadrul normativ, instituțional și conceptual. În opinia sa, continuă birocratizarea, aprofundarea politizării folosirii fondului de dezvoltare regională, ineficiența banilor investiți în dezvoltarea regională și asupra formării clusterelor economice regionale. Nu se întreprind măsuri raționale pentru redresarea situației demografice și de sărăcire a populației rurale, care este în continuă agravare. Este vorba de defrișarea livezilor, modificarea structurii agriculturii cu trecerea alarmantă la culturile de câmp.
Gheorghe Răileanu anticipează că în 2019 nu vor fi făcute apeluri de depunere a cererilor de finanțare, va continua finanțarea proiectelor în derulare, atribuite deja pe criterii politice, vor fi în continuare ignorate inițiativele locale, decât doar dacă sunt de la partidul de guvernare, și acelea cu perspectivă scurtă. Gheorghe Răileanu crede că în continuare va fi o lipsă a transparenței procesului decizional și o neimplicarea efectivă a consiliilor regionale în adoptarea deciziilor.
Maria Procopciuc, reporter IPN
