Agenția de presă IPN prezintă un tablou al anului, pe diferite domenii, în viziunea autorităților guvernamentale și a experților independenți. „2018: cum a fost și cum n-a fost!?” Nr. 2: Apărare
Programul „Armata profesionistă 2018-2021” – o premieră
Secretarul general de stat al Ministerului Apărării, Radu Burduja, menționează că instituția și-a propus pentru anul 2018 promovarea și implementarea politicii de securitate și apărare și consideră că acest obiectiv a fost realizat pe deplin. Eforturile principale în anul curent au fost direcționate spre perfecționarea cadrului legal și ajustarea documentelor de politici în domeniul apărării și crearea unui mecanism integrat de planificare a apărării naționale. De asemenea, este vorba despre profesionalizarea graduală a Armatei Naționale și asigurarea nivelului necesar de pregătire pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite; dezvoltarea colaborării cu Uniunea Europeană și continuarea cooperării cu NATO; sporirea contribuției Republicii Moldova la asigurarea păcii și securității internaționale.
În 2018 a continuat procesul de reformare, de menținere și dezvoltare a capabilităților militare ale Armatei Naționale, acest proces fiind asigurat inclusiv prin aprobarea celor mai importante documente strategice: Strategia Națională de Apărare, Strategia Militară, precum și Programul „Armata profesionistă 2018-2021”. Ultimul document, care este o premieră pentru Republica Moldova, înseamnă renunțarea la serviciul militar obligatoriu în favoarea militarilor profesioniști, al căror număr s-a majorat în acest an până la 300, spune secretarul general de stat. Programul respectiv se axează în special pe importanța și rolul militarului în sistemul național de apărare și pe reforma structurală a Armatei Naționale.
Radu Burduja menționează la capitolul realizări în acest an achiziționarea, în premieră, de armament și muniții, recondiționarea unor unități de tehnică militară, efectuarea lucrărilor de construcție și renovare a infrastructurii militare și sociale din unitățile militare. Astfel, a fost renovat blocul alimentar și Complexul sportiv din cadrul Taberei militare nr.142 și au fost efectuate lucrări de construcție a unei anexe la cazarma unității militare din orașul Cahul.
În anul curent, a sporit considerabil protecția socială a militarilor prin contract. În baza Legii nr. 148/2017 au fost lansate proiecte de Parteneriat public-privat, prin care 335 de familii vor fi asigurate cu spațiu locativ până la sfârșitul anului 2018. Totodată, patru familii de militari au beneficiat în acest an de proiectul „Prima casă”, iar aproape o sută de militari beneficiază deja de îndemnizații lunare pentru închirierea spațiului locativ. O altă realizare majoră menționată pentru acest an o constituie desemnarea primului atașat militar al Republicii Moldova în SUA care va fi responsabil de asigurarea unei cooperări eficiente dintre structurile de apărare ale celor două țări și identificarea unor noi oportunități de dezvoltare și îmbunătățire a parteneriatului dintre Armata Națională a Republicii Moldova și Forțele Armate ale SUA.
În conformitate cu angajamentele asumate în baza Acordului cadru încheiat între Republica Moldova și Uniunea Europeană privind participarea Republicii Moldova la operațiunile UE de gestionare a crizelor, Ministerul Apărării a detașat, cu începere din data de 8 octombrie 2018, doi militari ai Armatei Naționale în misiunea UE din Sahel, Mali.
Bugetul pentru Apărare – insuficient
Radu Burduja a declarat că Ministerul Apărării a întreprins toate măsurile pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite. Totuși, realizarea reformei militare depinde, în mare măsură, de resursele financiare alocate și de aprobarea documentelor conceptuale de realizare a întregului proces de planificare a apărării.
„Aș vrea doar să menționez că, în contextul profesionalizării Armatei Naționale, mai avem de lucrat la capitolul de schimbare a modului de abordare și rezolvare a problemelor în armată. O armată bazată în totalitate pe militari profesioniști presupune și o schimbare de mentalitate a liderilor și comandanților. Despre acest lucru ne-au menționat în mai multe rânduri și partenerii de dezvoltare, care au mai multă experiență în acest domeniu. Iar noi lucrăm continuu și sunt sigur că pe măsura înlocuirii militarilor în termen cu militari angajați pe bază de contract vom reuși să schimbăm atât modul de gândire a militarilor, cât și perceperea care există în societate despre serviciul militar”, susține secretarul general de stat.
De asemenea, din cauza aprobării cu întârziere a documentelor strategice, care stau la baza procesului de reformă a sectorului de apărare, a fost amânată procedura de elaborare a Planului de Dezvoltare a Capabilităților de Apărare pe Termen Lung, acesta urmând a fi conturat abia la sfârșitul anului 2019.
Inițiativele, proiectele și programele care au ca finalitate rezultate palpabile și care vin să consolideze și să dezvolte capacitățile de apărare trebuie să continue. Astfel, pentru următoarea perioadă, obiectivele politicii de apărare ale Ministerului Apărării vor fi direcționate spre mărirea numărului de militari profesioniști cu aproximativ o mie de persoane. La fel, este vorba și despre instituirea parteneriatelor publice-private pentru valorificarea terenurilor din orașele Bălți și Chișinău prin care va fi soluționată integral problema asigurării cu spațiu locativ a militarilor. Printre obiective se mai numără continuarea achiziționării de echipamente militare și modernizarea infrastructurii; definitivarea Planului de Dezvoltare a Capacităților de Apărare pe Termen Lung, dar și dezvoltarea Centrului de reacție la incidentele cibernetice (MAFCERT) etc.
Nici până azi nu este aprobată Strategia Securității Naționale
Expertului IDIS „Viitorul”, Rosian Vasiloi, susține că impresia generală pe care o lasă anul 2018 în domeniul apărării, nu este una care l-ar face optimist. Un factor pozitiv evident este adoptarea documentelor de politici în acest domeniu și anume Strategia națională de apărare și Planul de acțiuni privind implementarea Strategiei naționale de apărare pentru anii 2018-2022 și Strategia Militară și Planul de Acțiuni. Deși întârziate, acestea într-un final au fost aprobate. Însă nici până în ziua de azi nu este aprobată Strategi Securității Naționale, document care ar trebui să fie adoptat după evenimentele tragice din Ucraina din 2014. Proiectul acestui document de politici extrem de important pentru Republica Moldova a fost elaborat de către un grup de experți din instituțiile naționale cu sprijinul organizațiilor societății civile și partenerilor externi încă în perioada anilor 2015-2016. Acesta a fost ajustat la situația actuală a strategiei, însă nu a reușit să fie un document viabil.
Expertul a declarat că președintele Igor Dodon a retras în iunie 2017 documentul strategic, invocând într-un mesaj publicat pe rețelele sociale că acesta „nu mai corespunde schimbărilor substanțiale care au avut loc în mediul național, regional și internațional”. Tot în acel mesaj, Igor Dodon cere elaborarea unei noi strategii care „să corespundă intereselor naționale, statutului de neutralitate, consolidării statalității și modernizării țării”, invocând că inițierea procesului de elaborare a strategiei securității naționale este o prerogativă doar a președintelui țării. Prin decretul său Igor Dodon constituie o nouă Comisie pentru elaborarea Strategiei securității naționale a Republicii Moldova, care urma până la finele anului 2018 să prezinte acest document spre aprobare. „Ce se întâmplă cu acest document și activitatea acestei comisii nimeni nu știe. Cert este că, în pofida schimbărilor majore a aspectelor de securitate în plan regional și național, noi trăim cu o Strategie a Securității Naționale aprobate de Parlament încă în anul 2011”, menționează expertul.
Avem atâta securitate, cât investim în ea
În același timp constatarea expertului este că factorul finanțării sectorului de securitate și apărare joacă un rol primordial. În prezent, sectorul apărării este subfinanțat și ajunge la 0,4 din PIB, ceea ce este sub media europeană pentru acest sector (1,4 % din PIB). „În comparație, în aceeași perioadă, regimul separatist de la Tiraspol a aprobat „bugetul de stat”, prin care pentru „apărare” sunt prevăzute 1,4% din „PIB-ul” regiunii separatiste, adică ajunge la media europeană pentru acest sector”.
Altceva poate fi spus despre finanțarea sectorului afacerilor interne din Republica Moldova.
„Conform unor analize de-ale noastre, Parlamentul a votat rectificări de buget în 2018 de 250 de milioane de lei în beneficiul ministerului de interne, care ridică finanțarea ordinii publice la uriașa cifră de 5,9 miliarde de lei. Ca să folosim aceste cifre într-o anumită dinamică, putem constata că, din 2009 până în 2014, cheltuielile bugetare pentru domeniul ordinii publice s-au majorat în total cu 43% – de la 1,5 miliarde de lei în 2009 la 2,17 miliarde în 2014, o creștere de circa 120 de milioane anual. În același timp, Parlamentul a mărit cheltuielile bugetului de stat pentru menținerea ordinii publice de 2,4 ori – de la 2,17 miliarde de lei în 2014 la 5,25 miliarde de lei în 2018, aceasta însemnând o creștere în valori absolute de 3,077 miliarde de lei sau de 6,4 ori mai mult decât în perioada precedentă. Un demnitar din actuala guvernare, fără să îi rostesc numele, spunea: „Avem atâta securitate, cât investim în ea””, a precizat expertul.
Potrivit lui, cert este că cifrele prezentate mai sus vorbesc despre o anumită „securitate” pentru ca guvernanții să se poată apăra de proprii cetățeni, în loc să investească real în securitate și apărare la nivel conceptual, pentru a implementa acele direcții prioritare. „Și aceste date bugetare arată de fapt că în Republica Moldova este construit un stat polițienesc, împotriva cetățenilor săi. Ca o concluzie, putem spine că Apărarea Națională, e „cenușăreasa” Republicii Moldova și asta când riscurile de securitate sunt foarte mari”, opinează expertul.
Reconceptualizarea viziunii asupra viitorului Apărării
În calitate de progrese, Rosian Vasiloi menționează faptul că Republica Moldova a trecut la a doua etapă de implementare a pachetului de asistență Defence Capacity Building Initiative – DCBI și dezvoltarea capacității de apărare a Republicii Moldova, printre care aprobarea documentelor strategice menționate mai sus — Strategia Națională de Apărare și Strategia Militară. În opinia sa, evident că nu pot fi trecute cu vederea acele activități pe care le-a desfășurat Ministerul Apărării pe dimensiunea de instruire militară – participarea la exercițiile militare aici în Moldova și peste hotarele ei.„ La acest capitol am avansat mult, dar trebuie de prelungit aceste activități muldimensional. Acest fapt va permite dezvoltarea capacităților necesare pentru militari profesioniști. Însă, aici există o problemă care trebuie evidențiată. Și anume rolul elitelor politice din Republica Moldova pentru că de ele depinde cât de finanțat va fi sectorul Apărării. Cert este că elitelor politice din Moldova pe parcursul celor practic 28 de ani de la independență le-a lipsit o viziune clară cum să dezvoltăm Armata Națională și sectorul de apărare la general. În pofida declarațiilor și documentelor de politici aprobate în toți acești ani, situația nu s-a schimbat așa cum mi-aș fi dorit eu personal”, spune Rosian Vasiloi.
În opinia expertului, trebuie reconceptualizată viziunea asupra viitorului sectorului apărării, pentru că încă trăim cu stereotipuri că Armata Națională este responsabilă pentru apărarea Națională. Este greșit acest lucru și sarcina tuturor, instituțiilor statului, organizațiilor societății civile și a fiecărui cetățean este să schimbe această paradigmă păguboasă. Și evident că guvernarea ar trebui să aibă un cuvânt de spus în acest sens. „Nu sunt sigur că actuala guvernare este capabilă să o facă, dar cert este că nimeni în afară de noi, cei din Republica Moldova nu o va face. Acasă abordare a creat și impedimente în a valorifica pe deplin asistența pe care o pot oferi partenerii externi, în particular NATO, dar și alți parteneri credibili cum ar fi statele aliate și statele vecine – Ucraina și România”, a mai spus expertul.
Elena Nistor, IPN
Alte materiale din campania „2018: cum a fost și cum n-a fost!?”:
Agricultură, dezvoltare regională și mediu