Agenția de presă IPN prezintă un tablou al anului, pe diferite domenii, în viziunea autorităților guvernamentale și a experților independenți. „2018: cum a fost și cum n-a fost!?” Nr.5: Reglementare transnistreană
Mai multe inițiative în beneficiul locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului
Alin Gvidiani, șeful-adjunct al Biroului politici de reintegrare, menționează că anul 2018 s-a caracterizat printr-o intensitate fără de precedent a interacțiunii în cadrul platformelor de negocieri pentru reglementarea transnistreană. A fost o reuniune în formatul ,5+2”, dar și 31 de întrevederi ale reprezentanților politici, 83 de ședințe ale grupurilor de lucru sectoriale. În activitatea Comisiei guvernamentale pentru reintegrarea țării – trei ședințe, cu soluționarea unor probleme istorice și cu implementarea a 49 de proiecte de dezvoltare prin intermediul Programului activităților de reintegrare a țării pentru anul 2018.
Potrivit șefului-adjunct al Biroului, grație eforturilor constante ale Chișinăului s-a reușit rezolvarea unor teme prioritare de pe agenda negocierilor, printre care și îmbunătățirea situației școlilor cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană și eliminarea procedurii de notificare la traversarea liniei administrative pentru elevi și profesori. Este vorba și despre reluarea accesului la terenurile agricole din raionul Dubăsari, punerea în aplicare a mecanismelor de apostilare a diplomelor de studii și de înmatriculare cu plăci neutre a autovehiculelor din regiunea transnistreană. De asemenea, s-a reușit relansarea, după o pauză de mai bine de cinci ani, a activității grupurilor de lucru pentru drepturile omului și stabilirea unui șir de acțiuni prioritare întru a asigura respectarea diferitor categorii de drepturi în regiunea transnistreană, prin aprobarea Planului național de acțiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018-2022 (PNADO), prin hotărârea Parlamentului din 24 mai 2018.
Alin Gvidiani susține că în perioada următoare vor fi continuate eforturile în vederea soluționării altor probleme actuale, și anume asigurarea liberei circulații între maluri, reparația podului Gura Bâcului-Bâcioc, dar și obținerea sediilor proprii pentru școlile cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană. Este vorba și despre menținerea stabilității în perimetrul Zonei de Securitate, asistarea implementării exigențelor DCFTA în regiune, extinderea controlului în comun pe întreg segmentul central al frontierei de stat moldo-ucrainene etc. Va continua și promovarea mai multor inițiative pozitive în beneficiul locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului.
Reglementarea problemei transnistrene durează deja prea mult timp
Directorul executiv al Asociației Promo-LEX, Ion Manole, a declarat că procesul de reglementare a problemei transnistrene durează deja prea mult timp. „Cu regret, interesul cetățenilor a scăzut foarte mult. Această problemă deja nu mai este nicio prioritate a acestora în raport cu alte probleme, cum ar fi: sărăcia, corupția și lipsa de perspective. Anul 2018 nu a marcat nicio evoluție pe plan politic, iar micile realizări în urma negocierilor politice nu au fost determinante pentru a spune că lucrurile au evoluat în domenii care îi afectează categorii mai mari de persoane”, opinează Ion Manole.
Potrivit directorului Promo-LEX, există și progrese. Autoritățile constituționale au acceptat să pună în prim plan problema drepturilor omului în regiunea transnistreană în noul Planul național de acțiuni în domeniul drepturilor omului. Această mențiune a oficialilor este binevenită și trebuie urmată cu insistență. Putem vorbi despre anumite realizări în dosarul școlilor, dacă ne referim la diminuarea plăților exagerate pentru chirie, dar este vorba despre un succes foarte firav, deoarece problemele cele mai grave reprezintă atitudinea generală față de școli, care a rămas aceeași în regiune. Aceeași situație este și cu terenurile de peste traseul Râbnița-Tiraspol, sunt negociate anumite angajamente din partea structurilor secesioniste, însă acestea nu sunt sigure, dar nici clare.
Restanțe sunt mai multe
În opinia sa, restanțe sunt mai multe, printre care: neasigurarea accesului liber în regiune pentru diverse categorii de persoane, lipsa oricăror misiuni sau posibilități de monitorizare a situației din acest spațiu, precum și intensificarea și creșterea numărului de antrenamente militare. Și acest fapt sporește îngrijorarea privind securitatea în acest spațiu. „Vedem că dinamica agresivității a fost în creștere în anul 2018, această agresivitate a fost constant alimentată din exterior de către Rusia, precum și din interior de forțe cărora le convine ca situația să nu evolueze pozitiv în interesul oamenilor”, menționează Ion Manole.
Directorul Promo-LEX consideră că e greu să te pronunți exact asupra unor perspective atunci când întreg procesul de reglementare a problemei transnistrene este ținut departe de opinia publică. În opinia sa, lipsa unui proces transparent și sincer de consultare și informare a opiniei publice alimentează frica și incertitudinea în societate și discreditează formatul 5+2 precum și încrederea în actorii acestui format.
Elena Nistor, IPN
Alte materiale din campania „2018: cum a fost și cum n-a fost!?”:
Agricultură, dezvoltare regională și mediu
Apărare
Educație, cultură și cercetare
Justiție
