Reforma salarizării, susținută de majoritatea parlamentară. Opoziția reclamă noi inechități și lipsa banilor

Proiectul de lege privind modificarea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost votat în prima lectură de Parlament, cu susținerea a 53 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate. În timpul dezbaterilor, reprezentanții opoziției au criticat inițiativa, invocând riscul unor noi inechități salariale și lipsa unui mecanism clar de finanțare a majorărilor, transmite IPN.

Deputata PAS Larisa Novac a declarat că reforma vizează angajați din mai multe domenii, de la educație, cercetare și sănătate până la poliție, armată, asistență socială și administrație publică locală. Ea a făcut apel la deputați să privească proiectul din perspectiva oamenilor care activează în sectorul bugetar, indiferent de cine se află la guvernare sau în opoziție.

De cealaltă parte, deputata PSRM Alla Darovannaia a pus la îndoială sustenabilitatea financiară a majorărilor salariale. Potrivit acesteia, proiectul nu prezintă o schemă clară de finanțare permanentă, iar veniturile suplimentare prognozate nu sunt garantate. Deputata a avertizat că statul ar putea ajunge să se împrumute pentru a acoperi aceste cheltuieli.

Critici au venit și din partea deputatei fracțiunii Alternativa, Angela Cutasevici, care a afirmat că proiectul păstrează unele inechități salariale și creează altele noi. Ea a menționat că posibilitățile de recompensare a angajaților sunt reduse, iar problemele legate de salariul minim, plata atribuțiilor suplimentare și negocierea colectivă rămân nerezolvate.

Deputata PSRM Adela Răileanu a criticat diferențele dintre salariile demnitarilor și cele ale angajaților din alte domenii. Ea a prezentat estimări potrivit cărora salariul de bază al președintelui țării, al președintelui Parlamentului și al premierului ar urma să ajungă la aproape 56 de mii de lei, în timp ce majorările pentru profesori și lucrătorii sociali ar fi mai mici.

Deputatul Partidului Politic Partidul Nostru, Alexandru Berlinschii, a declarat că majorările trebuie să se reflecte în veniturile reale ale angajaților și a cerut un mecanism clar și predictibil de ajustare a salariilor în funcție de inflație.

În apărarea proiectului, deputatul PAS Marcel Spatari a susținut că reforma urmărește nu doar majorarea salariilor, ci și restabilirea echității în sistemul public, printr-o ierarhie bazată pe responsabilitate, calificare, complexitatea muncii și performanță. El a precizat că reforma salarizării este corelată cu reforma fiscală, iar resursele suplimentare obținute din impozitarea tutunului, alcoolului și jocurilor de noroc vor contribui la plata salariilor.

Proiectul urmează să fie examinat de deputați în lectura a doua.

Federația Rusă folosește și în prezent metode de destabilizare similare celor aplicate de regimul bolșevic în perioada interbelică, pentru a-și justifica pretențiile teritoriale, însă le prezintă sub alte justificări. Opinia aparține expertului Igor Boțan și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice „Insurecția de la Tatar Bunar ca model de inspirație externă”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit lui, evenimentele de acum un secol trebuie analizate și prin prisma ambițiilor imperiale actuale ale Rusiei, care urmărește să-și justifice pretențiile teritoriale prin invocarea unor așa-zise drepturi istorice.

Expertul a făcut o paralelă între insurecția de la Tatar Bunar din 1924 și evenimentele din Crimeea, unde acțiunile subversive ale unor grupuri locale au precedat intervenția militară rusă. În opinia sa, în ambele situații au fost folosite acțiuni locale pentru a crea aparența unei revolte interne, care să justifice ulterior intervenția Rusiei. „Concluzia la care ajung cel puțin eu este că metodele sunt aceleași. Sigur că ele sunt ambalate în motive care se deosebesc”, a declarat Igor Boțan.

Acesta a atras atenția că și în prezent unele partide politice din Republica Moldova promovează interpretările istoriografiei sovietice despre insurecția de la Tatar Bunar, prezentând-o drept o răscoală a muncitorilor și țăranilor împotriva administrației românești. Potrivit expertului, aceste narațiuni sunt readuse în atenția publicului în fiecare an, în luna septembrie.

Igor Boțan consideră că asemenea interpretări trebuie analizate în contextul politicii Rusiei de revendicare a unor teritorii pe care le consideră parte a fostului Imperiu Rus. El a făcut referire la discursul lui Vladimir Putin despre reunirea pământurilor rusești și a avertizat că astfel de pretenții sunt susținute și de anumite grupuri politice din Republica Moldova.

„Contează faptul că Rusia dorește să-și realipească teritoriile pe care le consideră că au fost cândva parte a Imperiului Rus și acum ar avea anumite drepturi asupra lor, dar în calitate de momeală sunt folosite anumite grupuri, iată cum vorbesc despre Ucraina, Republica Moldova, există partide politice care susțin astfel de pretenții”, a menționat expertul.

Expertul a atras atenția și asupra interesului redus al societății din Republica Moldova față de insurecția de la Tatar Bunar. El a spus că nu știe în ce măsură evenimentul este reflectat și analizat în manualele de istorie utilizate în școli și a subliniat necesitatea unei mai bune cunoașteri a acestui episod istoric, care are și un important impact contemporan.

Dezbaterea publică „Insurecția de la Tatar Bunar ca model de inspirație externă” este ediția a 67-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Reforma salarizării, susținută de majoritatea parlamentară. Opoziția reclamă noi inechități și lipsa banilor

Proiectul de lege privind modificarea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost votat în prima lectură de Parlament, cu susținerea a 53 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate. În timpul dezbaterilor, reprezentanții opoziției au criticat inițiativa, invocând riscul unor noi inechități salariale și lipsa unui mecanism clar de finanțare a majorărilor, transmite IPN.

Deputata PAS Larisa Novac a declarat că reforma vizează angajați din mai multe domenii, de la educație, cercetare și sănătate până la poliție, armată, asistență socială și administrație publică locală. Ea a făcut apel la deputați să privească proiectul din perspectiva oamenilor care activează în sectorul bugetar, indiferent de cine se află la guvernare sau în opoziție.

De cealaltă parte, deputata PSRM Alla Darovannaia a pus la îndoială sustenabilitatea financiară a majorărilor salariale. Potrivit acesteia, proiectul nu prezintă o schemă clară de finanțare permanentă, iar veniturile suplimentare prognozate nu sunt garantate. Deputata a avertizat că statul ar putea ajunge să se împrumute pentru a acoperi aceste cheltuieli.

Critici au venit și din partea deputatei fracțiunii Alternativa, Angela Cutasevici, care a afirmat că proiectul păstrează unele inechități salariale și creează altele noi. Ea a menționat că posibilitățile de recompensare a angajaților sunt reduse, iar problemele legate de salariul minim, plata atribuțiilor suplimentare și negocierea colectivă rămân nerezolvate.

Deputata PSRM Adela Răileanu a criticat diferențele dintre salariile demnitarilor și cele ale angajaților din alte domenii. Ea a prezentat estimări potrivit cărora salariul de bază al președintelui țării, al președintelui Parlamentului și al premierului ar urma să ajungă la aproape 56 de mii de lei, în timp ce majorările pentru profesori și lucrătorii sociali ar fi mai mici.

Deputatul Partidului Politic Partidul Nostru, Alexandru Berlinschii, a declarat că majorările trebuie să se reflecte în veniturile reale ale angajaților și a cerut un mecanism clar și predictibil de ajustare a salariilor în funcție de inflație.

În apărarea proiectului, deputatul PAS Marcel Spatari a susținut că reforma urmărește nu doar majorarea salariilor, ci și restabilirea echității în sistemul public, printr-o ierarhie bazată pe responsabilitate, calificare, complexitatea muncii și performanță. El a precizat că reforma salarizării este corelată cu reforma fiscală, iar resursele suplimentare obținute din impozitarea tutunului, alcoolului și jocurilor de noroc vor contribui la plata salariilor.

Proiectul urmează să fie examinat de deputați în lectura a doua.

În primele zece luni ale anului, în Republica Moldova au fost înregistrate 1 830 de accidente rutiere, soldate cu 138 de decese și 2 275 de persoane traumatizate. În contextul Zilei mondiale de comemorare a victimelor accidentelor rutiere, Agenția Națională pentru Sănătate Publică atrage atenția asupra riscurilor din trafic și îndeamnă cetățenii să respecte regulile de circulație, transmite IPN.

Potrivit ANSP, printre principalele cauze ale accidentelor se numără viteza neadaptată condițiilor de drum și vizibilitate, conducerea sub influența alcoolului, neacordarea priorității pietonilor și nerespectarea regulilor de circulație.

La nivel mondial, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 1,16 milioane de persoane își pierd anual viața în accidente rutiere. Traumatismele produse în trafic reprezintă principala cauză de deces în rândul copiilor și tinerilor cu vârste între 5 și 29 de ani. Totodată, peste jumătate dintre persoanele care mor în accidente rutiere sunt pietoni, bicicliști și motocicliști.

În acest context, ANSP îndeamnă șoferii să respecte limitele de viteză, să nu urce la volan după ce au consumat alcool și să evite utilizarea telefonului în timpul conducerii. Motocicliștii și bicicliștii sunt îndemnați să respecte regulile de circulație și să poarte echipament de protecție, iar pietonii să traverseze regulamentar și să fie atenți la trafic.

Ziua mondială de comemorare a victimelor accidentelor rutiere este marcată anual în a treia duminică a lunii noiembrie. În 2026, aceasta se desfășoară sub genericul „Comemorăm. Sprijinim. Acționăm”.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025