Igor Boțan: Rusia aplică metode de destabilizare folosite de bolșevici

Federația Rusă folosește și în prezent metode de destabilizare similare celor aplicate de regimul bolșevic în perioada interbelică, pentru a-și justifica pretențiile teritoriale, însă le prezintă sub alte justificări. Opinia aparține expertului Igor Boțan și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice „Insurecția de la Tatar Bunar ca model de inspirație externă”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit lui, evenimentele de acum un secol trebuie analizate și prin prisma ambițiilor imperiale actuale ale Rusiei, care urmărește să-și justifice pretențiile teritoriale prin invocarea unor așa-zise drepturi istorice.

Expertul a făcut o paralelă între insurecția de la Tatar Bunar din 1924 și evenimentele din Crimeea, unde acțiunile subversive ale unor grupuri locale au precedat intervenția militară rusă. În opinia sa, în ambele situații au fost folosite acțiuni locale pentru a crea aparența unei revolte interne, care să justifice ulterior intervenția Rusiei. „Concluzia la care ajung cel puțin eu este că metodele sunt aceleași. Sigur că ele sunt ambalate în motive care se deosebesc”, a declarat Igor Boțan.

Acesta a atras atenția că și în prezent unele partide politice din Republica Moldova promovează interpretările istoriografiei sovietice despre insurecția de la Tatar Bunar, prezentând-o drept o răscoală a muncitorilor și țăranilor împotriva administrației românești. Potrivit expertului, aceste narațiuni sunt readuse în atenția publicului în fiecare an, în luna septembrie.

Igor Boțan consideră că asemenea interpretări trebuie analizate în contextul politicii Rusiei de revendicare a unor teritorii pe care le consideră parte a fostului Imperiu Rus. El a făcut referire la discursul lui Vladimir Putin despre reunirea pământurilor rusești și a avertizat că astfel de pretenții sunt susținute și de anumite grupuri politice din Republica Moldova.

„Contează faptul că Rusia dorește să-și realipească teritoriile pe care le consideră că au fost cândva parte a Imperiului Rus și acum ar avea anumite drepturi asupra lor, dar în calitate de momeală sunt folosite anumite grupuri, iată cum vorbesc despre Ucraina, Republica Moldova, există partide politice care susțin astfel de pretenții”, a menționat expertul.

Expertul a atras atenția și asupra interesului redus al societății din Republica Moldova față de insurecția de la Tatar Bunar. El a spus că nu știe în ce măsură evenimentul este reflectat și analizat în manualele de istorie utilizate în școli și a subliniat necesitatea unei mai bune cunoașteri a acestui episod istoric, care are și un important impact contemporan.

Dezbaterea publică „Insurecția de la Tatar Bunar ca model de inspirație externă” este ediția a 67-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Metodele de influență utilizate de Rusia în Republica Moldova la etapa actuală prezintă asemănări cu cele aplicate de regimul bolșevic în Basarabia în 1924, în contextul răscoalei de la Tatar Bunar. Declarațiile au fost făcute de doctorul în istorie, conferențiar universitar la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, Ion Valer Xenofontov, în cadrul dezbaterii publice „Insurecția de la Tatar Bunar ca model de inspirație externă”, organizată de Agenția de presă IPN. Acesta menționează că infiltrarea agenților, propaganda și încercările de destabilizare a autorităților legitime reprezintă instrumente care s-au păstrat de-a lungul timpului, fiind adaptate tehnologiilor moderne.

Potrivit istoricului, principala cauză externă a insurecției de la Tatar Bunar a fost intenția regimului bolșevic de a-și extinde influența în Europa, în special în Balcani, și de a submina noile state naționale formate după Primul Război Mondial. În acest context, Basarabia era considerată un teritoriu strategic pentru extinderea revoluției bolșevice.

Referindu-se la cauzele interne ale insurecției, Ion Xenofontov a menționat seceta, dificultățile economice din sudul Basarabiei și unele deficiențe ale administrației românești. Istoricul a explicat că, după eșecul insurecției, autoritățile sovietice au lansat o campanie internațională de propagandă împotriva României, care a atras inclusiv atenția unor intelectuali occidentali, printre care Albert Einstein.

În ceea ce privește situația actuală, Ion Valer Xenofontov consideră că există o continuitate între politica externă a Imperiului Rus, cea a Uniunii Sovietice și politica promovată de regimul lui Vladimir Putin. În opinia sa, încălcarea suveranității statelor, infiltrarea agenților și crearea unor structuri menite să submineze autoritățile altor state sunt metode care se regăsesc și în prezent.

De asemenea, istoricul a menționat că evenimentele de la Tatar Bunar au fost urmate de constituirea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești, în 1924, pe teritoriul Ucrainei sovietice. Potrivit acestuia, autonomia urma să servească drept instrument pentru revendicarea Basarabiei, pe care autoritățile sovietice o considerau anexată de România. În același timp, acesta a făcut o paralelă între evenimentele din 1924, ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică în 1940, revenirea administrației sovietice în 1944 și războiul de pe Nistru din 1992, considerându-le manifestări ale aceleiași politici de influență regională.

Totodată, Ion Xenofontov a atras atenția asupra modului în care interpretarea evenimentelor istorice poate fi modificată în funcție de interesele politice. Acesta a oferit exemplul discursului istoric promovat la Tiraspol, unde, potrivit lui, după anexarea Crimeii de către Rusia în 2014, accentul a fost mutat de la evenimentele din 1924 spre cele din 1919, în încercarea de a justifica existența structurilor separatiste din regiunea transnistreană. Prin urmare, acesta a subliniat importanța studierii documentelor și a surselor istorice primare pentru înțelegerea evenimentelor din trecut și identificarea mecanismelor de propagandă utilizate în prezent.

Dezbaterea publică „Insurecția de la Tatar Bunar ca model de inspirație externă” este ediția a 67-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Igor Boțan: Rusia aplică metode de destabilizare folosite de bolșevici

Federația Rusă folosește și în prezent metode de destabilizare similare celor aplicate de regimul bolșevic în perioada interbelică, pentru a-și justifica pretențiile teritoriale, însă le prezintă sub alte justificări. Opinia aparține expertului Igor Boțan și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice „Insurecția de la Tatar Bunar ca model de inspirație externă”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit lui, evenimentele de acum un secol trebuie analizate și prin prisma ambițiilor imperiale actuale ale Rusiei, care urmărește să-și justifice pretențiile teritoriale prin invocarea unor așa-zise drepturi istorice.

Expertul a făcut o paralelă între insurecția de la Tatar Bunar din 1924 și evenimentele din Crimeea, unde acțiunile subversive ale unor grupuri locale au precedat intervenția militară rusă. În opinia sa, în ambele situații au fost folosite acțiuni locale pentru a crea aparența unei revolte interne, care să justifice ulterior intervenția Rusiei. „Concluzia la care ajung cel puțin eu este că metodele sunt aceleași. Sigur că ele sunt ambalate în motive care se deosebesc”, a declarat Igor Boțan.

Acesta a atras atenția că și în prezent unele partide politice din Republica Moldova promovează interpretările istoriografiei sovietice despre insurecția de la Tatar Bunar, prezentând-o drept o răscoală a muncitorilor și țăranilor împotriva administrației românești. Potrivit expertului, aceste narațiuni sunt readuse în atenția publicului în fiecare an, în luna septembrie.

Igor Boțan consideră că asemenea interpretări trebuie analizate în contextul politicii Rusiei de revendicare a unor teritorii pe care le consideră parte a fostului Imperiu Rus. El a făcut referire la discursul lui Vladimir Putin despre reunirea pământurilor rusești și a avertizat că astfel de pretenții sunt susținute și de anumite grupuri politice din Republica Moldova.

„Contează faptul că Rusia dorește să-și realipească teritoriile pe care le consideră că au fost cândva parte a Imperiului Rus și acum ar avea anumite drepturi asupra lor, dar în calitate de momeală sunt folosite anumite grupuri, iată cum vorbesc despre Ucraina, Republica Moldova, există partide politice care susțin astfel de pretenții”, a menționat expertul.

Expertul a atras atenția și asupra interesului redus al societății din Republica Moldova față de insurecția de la Tatar Bunar. El a spus că nu știe în ce măsură evenimentul este reflectat și analizat în manualele de istorie utilizate în școli și a subliniat necesitatea unei mai bune cunoașteri a acestui episod istoric, care are și un important impact contemporan.

Dezbaterea publică „Insurecția de la Tatar Bunar ca model de inspirație externă” este ediția a 67-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Peste jumătate de milion de cereri pentru acordarea compensațiilor la energie au fost înregistrate pe platforma compensatii.gov.md de la lansarea procesului de înscriere pe 2 noiembrie. Mai mult de jumătate dintre acestea au fost depuse cu ajutorul asistenților sociali, iar celelalte – online, transmite IPN.

Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale, în total au fost înregistrate 543 366 de cereri. Dintre acestea, aproape 300 de mii au fost depuse cu sprijinul asistenților sociali, iar peste 243 de mii – direct pe platformă.

Cetățenii care au nevoie de ajutor pentru înregistrare pot apela și Linia Verde a programului, la numărul 0 8000 5000, de luni până vineri, între orele 08:00 și 18:00.

Pentru a beneficia de compensații începând cu luna noiembrie, cererile pot fi depuse până pe 27 noiembrie. Înscrierile vor continua și după această dată, până pe data de 25 a fiecărei luni, dar în acest caz, compensația va fi acordată începând cu luna în care a fost depusă cererea.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025