Federația Rusă folosește și în prezent metode de destabilizare similare celor aplicate de regimul bolșevic în perioada interbelică, pentru a-și justifica pretențiile teritoriale, însă le prezintă sub alte justificări. Opinia aparține expertului Igor Boțan și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice „Insurecția de la Tatar Bunar ca model de inspirație externă”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit lui, evenimentele de acum un secol trebuie analizate și prin prisma ambițiilor imperiale actuale ale Rusiei, care urmărește să-și justifice pretențiile teritoriale prin invocarea unor așa-zise drepturi istorice.
Expertul a făcut o paralelă între insurecția de la Tatar Bunar din 1924 și evenimentele din Crimeea, unde acțiunile subversive ale unor grupuri locale au precedat intervenția militară rusă. În opinia sa, în ambele situații au fost folosite acțiuni locale pentru a crea aparența unei revolte interne, care să justifice ulterior intervenția Rusiei. „Concluzia la care ajung cel puțin eu este că metodele sunt aceleași. Sigur că ele sunt ambalate în motive care se deosebesc”, a declarat Igor Boțan.
Acesta a atras atenția că și în prezent unele partide politice din Republica Moldova promovează interpretările istoriografiei sovietice despre insurecția de la Tatar Bunar, prezentând-o drept o răscoală a muncitorilor și țăranilor împotriva administrației românești. Potrivit expertului, aceste narațiuni sunt readuse în atenția publicului în fiecare an, în luna septembrie.
Igor Boțan consideră că asemenea interpretări trebuie analizate în contextul politicii Rusiei de revendicare a unor teritorii pe care le consideră parte a fostului Imperiu Rus. El a făcut referire la discursul lui Vladimir Putin despre reunirea pământurilor rusești și a avertizat că astfel de pretenții sunt susținute și de anumite grupuri politice din Republica Moldova.
„Contează faptul că Rusia dorește să-și realipească teritoriile pe care le consideră că au fost cândva parte a Imperiului Rus și acum ar avea anumite drepturi asupra lor, dar în calitate de momeală sunt folosite anumite grupuri, iată cum vorbesc despre Ucraina, Republica Moldova, există partide politice care susțin astfel de pretenții”, a menționat expertul.
Expertul a atras atenția și asupra interesului redus al societății din Republica Moldova față de insurecția de la Tatar Bunar. El a spus că nu știe în ce măsură evenimentul este reflectat și analizat în manualele de istorie utilizate în școli și a subliniat necesitatea unei mai bune cunoașteri a acestui episod istoric, care are și un important impact contemporan.
Dezbaterea publică „Insurecția de la Tatar Bunar ca model de inspirație externă” este ediția a 67-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.