Europa va participa la negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina în formatul E5 și prin instituțiile UE

Europa va fi reprezentată la negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina atât în formatul E5, care reunește Germania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie, cât și prin intermediul instituțiilor Uniunii Europene. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după o discuție cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, transmite IPN.

Într-o postare pe rețelele de socializare, Ursula von der Leyen a menționat că reprezentanții europeni vor continua în același timp să asigure sprijin maxim pentru Ucraina și să exercite presiuni asupra Rusiei.

Componența echipei europene de negociatori a fost convenită vineri, în cadrul reuniunii informale a șefilor de stat și de Guvern din statele membre ale UE, desfășurate la Dublin. În urma discuțiilor, președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că Europa va fi reprezentată și prin intermediul Coaliției de Voință, care are un rol decisiv în asigurarea viitoarelor garanții de securitate pentru Kiev, după încheierea unui acord de pace.

Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia nu intenționează să dicteze cine ar trebui să reprezinte UE la masa negocierilor, deși anterior partea rusă susținuse că reprezentanții europeni nu ar trebui să participe la acestea. Totodată, Peskov a precizat că Moscova ar trebui să poarte mai întâi discuții cu reprezentanții europeni pentru a înțelege în ce măsură poziția acestora ar putea contribui la negocierile de pace.

Războiul din Ucraina, atacurile hibride și cele cibernetice readuc în atenție lecțiile trecutului, inclusiv cele ale unor evenimente istorice relevante pentru Republica Moldova, precum Insurecția de la Tatar Bunar din 1924. În ce măsură experiențele de atunci se regăsesc în provocările de astăzi și cum poate cunoașterea trecutului să contribuie la prevenirea amenințărilor actuale au discutat participanții la dezbaterea publică „Insurecția de la Tatar Bunar ca model de inspirație externă”, organizată de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a explicat că revoluția presupune schimbarea radicală a sistemului politic, social și economic, în timp ce răscoala este, de regulă, o mișcare spontană împotriva unor abuzuri, sărăciei sau impozitelor excesive. Insurecția reprezintă o acțiune armată, organizată împotriva unui guvern, iar rebeliunea este o formă deschisă de nesupunere și rezistență față de autorități.

Referindu-se la Comintern, cunoscut și drept Internaționala a III-a, Igor Boțan a menționat că organizația a fost fondată de Vladimir Lenin în 1919 pentru a coordona partidele comuniste din lume și a promova revoluția mondială, răsturnarea sistemului capitalist și instaurarea dictaturii proletariatului în întreaga lume. Deși avea un caracter internațional, Cominternul se afla sub controlul Moscovei și urmărea răspândirea experienței revoluției bolșevice.

Octavian Țîcu, doctor în istorie, cercetător științific coordonator, Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, a menționat că evenimentele de la Tatar Bunar din 1924 au fost prezentate de istoriografia sovietică drept apogeul luptei basarabenilor împotriva administrației românești, pentru a crea impresia unei nemulțumiri generale față de autoritățile române.

Potrivit istoricului, revolta a fost precedată de mai multe tentative ale regimului sovietic de a instaura puterea bolșevică în Basarabia, începând cu decembrie 1917. Printre acestea se numără încercările de bolșevizare a trupelor de pe frontul românesc, luptele pentru Tighina, rebeliunea de la Hotin și atacul asupra Tighinei din 1919. Octavian Țîcu a declarat că aceste acțiuni făceau parte din planul Moscovei de extindere a revoluției bolșevice în Europa de Est, iar Basarabia era un teritoriu important în această strategie.

Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie, conferențiar universitar la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, a subliniat că sudul Basarabiei era o zonă vulnerabilă pentru statul român din cauza diversității etnice și a tensiunilor sociale. Potrivit istoricului, bolșevicii au mizat pe nemulțumirile populației și pe diferențele naționale pentru a destabiliza România întregită și a extinde influența sovietică în regiune.

Istoricul afirmă că revoltele de la Hotin, Tighina și Tatar Bunar făceau parte dintr-un plan mai amplu al bolșevicilor de dezmembrare a României. Acesta urmărea destabilizarea statului din mai multe direcții, inclusiv din Basarabia, Bucovina, Dobrogea și Banat, cu sprijinul unor grupări comuniste active pe teritoriul românesc.

Referindu-se la contextul revoltei de la Tatar Bunar din septembrie 1924, Xenofontov a menționat că tensiunile s-au intensificat în vara acelui an, după ce Cominternul a promovat ideea „eliberării popoarelor asuprite” și a prezentat Basarabia drept parte a spațiului sovietic. În opinia sa, evenimentele au fost pregătite prin acțiuni conspirative și transporturi de arme și muniții peste Nistru.

Dezbaterea publică „Insurecția de la Tatar Bunar ca model de inspirație externă” este ediția a 67-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Europa va participa la negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina în formatul E5 și prin instituțiile UE

Europa va fi reprezentată la negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina atât în formatul E5, care reunește Germania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie, cât și prin intermediul instituțiilor Uniunii Europene. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după o discuție cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, transmite IPN.

Într-o postare pe rețelele de socializare, Ursula von der Leyen a menționat că reprezentanții europeni vor continua în același timp să asigure sprijin maxim pentru Ucraina și să exercite presiuni asupra Rusiei.

Componența echipei europene de negociatori a fost convenită vineri, în cadrul reuniunii informale a șefilor de stat și de Guvern din statele membre ale UE, desfășurate la Dublin. În urma discuțiilor, președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că Europa va fi reprezentată și prin intermediul Coaliției de Voință, care are un rol decisiv în asigurarea viitoarelor garanții de securitate pentru Kiev, după încheierea unui acord de pace.

Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia nu intenționează să dicteze cine ar trebui să reprezinte UE la masa negocierilor, deși anterior partea rusă susținuse că reprezentanții europeni nu ar trebui să participe la acestea. Totodată, Peskov a precizat că Moscova ar trebui să poarte mai întâi discuții cu reprezentanții europeni pentru a înțelege în ce măsură poziția acestora ar putea contribui la negocierile de pace.

Europa va participa la negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina în formatul E5 și prin instituțiile UE

Jucătoarea rusă de tenis Mirra Andreeva a câștigat Turneul Campioanelor (WTA Finals), după ce a învins-o în finală pe ucraineanca...

Acest material este disponibil doar pe bază de abonament.
Abonează-te pentru a avea acces la mai multe materiale și funcționalități exclusive!

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025