Primăriile amalgamate vor beneficia de finanțări de 3,49 miliarde de lei în următorii doi ani

Primăriile implicate în procesul de amalgamare voluntară vor beneficia de finanțări în valoare totală de circa 3,49 miliarde de lei, prevăzute în bugetul de stat pentru anii 2027-2028. Banii vor fi investiți în modernizarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare, renovarea școlilor și grădinițelor, precum și în alte proiecte de infrastructură locală. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, Vladimir Bolea, transmite IPN.

Într-o conferință de presă, ministrul a declarat că fondurile vor fi repartizate celor 161 de clustere de localități implicate în amalgamare, în mod egal pentru cei doi ani: câte 50% în 2027 și 2028. Din suma totală, aproximativ 1,49 miliarde de lei vor reveni regiunii Centru, 1,27 miliarde de lei regiunii Nord, 613 milioane de lei regiunii Sud și 116 milioane de lei regiunii Chișinău.

Primăriile vor putea gestiona direct lucrările, sub monitorizarea agențiilor de dezvoltare regională, sau vor putea delega implementarea proiectelor acestor agenții. Alegerea mecanismului va depinde de experiența și capacitatea administrativă a autorităților locale.

Accesarea fondurilor va presupune patru etape: informarea, depunerea, evaluarea și aprobarea proiectelor. Primăriile vor prezenta propunerile prioritare și bugetele estimative, agențiile de dezvoltare regională le vor evalua, iar o comisie mixtă va examina rezultatele. Ulterior, MIDR va aproba proiectele selectate și sumele alocate.

În decembrie, agențiile vor organiza sesiuni de informare cu reprezentanții primăriilor, pentru stabilirea priorităților și pregătirea documentației. Depunerea proiectelor va începe din 1 ianuarie 2027, iar evaluarea va dura aproximativ o lună și jumătate.

Vladimir Bolea a precizat că banii vor putea fi utilizați doar pentru investiții în infrastructura locală, nu și pentru achitarea restanțelor salariale, rambursarea creditelor sau acoperirea altor datorii.

Candidatul independent Alexandr Stoianoglo se situează pe primul loc în intențiile de vot pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, fiind urmat de candidatul Partidului Socialiștilor, Fiodor Gagauz. Potrivit unui sondaj IMAS, 26,5% dintre respondenți ar vota pentru Stoianoglo dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare, în timp ce Gagauz ar acumula 17,5% din voturi. Diferența dintre cei doi s-a redus de la 17,6 puncte procentuale în al doilea val al sondajului la nouă puncte procentuale în cel mai recent.

În cadrul unei conferințe de presă la IPN, directorul IMAS, Doru Petruți, a declarat că evoluțiile reflectă dinamica din campania electorală. Potrivit acestuia, Fiodor Gagauz este perceput drept cel mai activ candidat în campanie, fiind menționat de 29,5% dintre respondenți. Totodată, intenția de vot în favoarea sa a crescut după ce și-a anunțat candidatura din partea PSRM și a început o campanie activă. „Se văd efectele de campanie. În patru săptămâni sunt schimbări semnificative”, a menționat Doru Petruți.

În cazul lui Alexandr Stoianoglo, intenția de vot este în scădere: de la 32,4% în primul val al sondajului și 29,2% în al doilea, la 26,5% în cel mai recent. În schimb, susținerea pentru Fiodor Gagauz a crescut constant, de la 3,2% în primul val la 11,6% în al doilea și 17,5% în prezent.

Pe locul trei se situează candidata independentă Ivanna Koksal, cu 9,6%. Independenții Serghei Anastasov și Cornel Dudnic sunt creditați cu 4,8% și, respectiv, 4,5%. Peste 27% dintre respondenți nu au însă o opțiune clară de vot.

Doru Petruți a evidențiat și evoluția intenției de vot pentru Cornel Dudnic, care a crescut de la 1,1% în primul val la 5,1% în al doilea, iar în cel mai recent sondaj se situează la 4,5%. „Este, practic, o dinamică foarte accelerată și asta pe un timp foarte scurt”, a remarcat directorul IMAS.

În opinia sa, s-ar putea contura o competiție pentru locul trei, în funcție de modul în care se vor orienta alegătorii indeciși. În ceea ce privește percepția asupra posibilului câștigător al alegerilor, 25,2% dintre respondenți îl indică pe Stoianoglo, iar 13,7% pe Gagauz. Totuși, 45,1% nu au putut indica un posibil învingător.

Sondajul a inclus și un exercițiu privind intențiile de vot pentru alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei, în ipoteza desfășurării acestora pe liste de partid. În acest scenariu, PSRM ar acumula 36,5% din voturi. Pe următoarele poziții s-ar situa Partidul „Inima Moldovei”, cu 8,3%, și Partidul Comuniștilor, cu 7,2%. Partidul Moldova Mare ar obține 2,9%, iar Partidul Acțiune și Solidaritate – 2,6%. Aproape 30% dintre respondenți nu au indicat o opțiune, în timp ce 5,6% au declarat că nu ar participa la vot.

Sondajul IMAS a fost realizat în trei etape: în septembrie, pe un eșantion de 818 persoane, în octombrie, 825 de persoane, și în noiembrie, 627 de respondenți din UTA Găgăuzia. Marja maximă de eroare este de ±3,4% pentru primele două etape și de ±3,9% pentru cea din noiembrie. Cercetarea a fost realizată la comanda Public Media.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Primăriile amalgamate vor beneficia de finanțări de 3,49 miliarde de lei în următorii doi ani

Primăriile implicate în procesul de amalgamare voluntară vor beneficia de finanțări în valoare totală de circa 3,49 miliarde de lei, prevăzute în bugetul de stat pentru anii 2027-2028. Banii vor fi investiți în modernizarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare, renovarea școlilor și grădinițelor, precum și în alte proiecte de infrastructură locală. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, Vladimir Bolea, transmite IPN.

Într-o conferință de presă, ministrul a declarat că fondurile vor fi repartizate celor 161 de clustere de localități implicate în amalgamare, în mod egal pentru cei doi ani: câte 50% în 2027 și 2028. Din suma totală, aproximativ 1,49 miliarde de lei vor reveni regiunii Centru, 1,27 miliarde de lei regiunii Nord, 613 milioane de lei regiunii Sud și 116 milioane de lei regiunii Chișinău.

Primăriile vor putea gestiona direct lucrările, sub monitorizarea agențiilor de dezvoltare regională, sau vor putea delega implementarea proiectelor acestor agenții. Alegerea mecanismului va depinde de experiența și capacitatea administrativă a autorităților locale.

Accesarea fondurilor va presupune patru etape: informarea, depunerea, evaluarea și aprobarea proiectelor. Primăriile vor prezenta propunerile prioritare și bugetele estimative, agențiile de dezvoltare regională le vor evalua, iar o comisie mixtă va examina rezultatele. Ulterior, MIDR va aproba proiectele selectate și sumele alocate.

În decembrie, agențiile vor organiza sesiuni de informare cu reprezentanții primăriilor, pentru stabilirea priorităților și pregătirea documentației. Depunerea proiectelor va începe din 1 ianuarie 2027, iar evaluarea va dura aproximativ o lună și jumătate.

Vladimir Bolea a precizat că banii vor putea fi utilizați doar pentru investiții în infrastructura locală, nu și pentru achitarea restanțelor salariale, rambursarea creditelor sau acoperirea altor datorii.

Candidatul independent Alexandr Stoianoglo se situează pe primul loc în intențiile de vot pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, fiind urmat de candidatul Partidului Socialiștilor, Fiodor Gagauz. Potrivit unui sondaj IMAS, 26,5% dintre respondenți ar vota pentru Stoianoglo dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare, în timp ce Gagauz ar acumula 17,5% din voturi. Diferența dintre cei doi s-a redus de la 17,6 puncte procentuale în al doilea val al sondajului la nouă puncte procentuale în cel mai recent.

În cadrul unei conferințe de presă la IPN, directorul IMAS, Doru Petruți, a declarat că evoluțiile reflectă dinamica din campania electorală. Potrivit acestuia, Fiodor Gagauz este perceput drept cel mai activ candidat în campanie, fiind menționat de 29,5% dintre respondenți. Totodată, intenția de vot în favoarea sa a crescut după ce și-a anunțat candidatura din partea PSRM și a început o campanie activă. „Se văd efectele de campanie. În patru săptămâni sunt schimbări semnificative”, a menționat Doru Petruți.

În cazul lui Alexandr Stoianoglo, intenția de vot este în scădere: de la 32,4% în primul val al sondajului și 29,2% în al doilea, la 26,5% în cel mai recent. În schimb, susținerea pentru Fiodor Gagauz a crescut constant, de la 3,2% în primul val la 11,6% în al doilea și 17,5% în prezent.

Pe locul trei se situează candidata independentă Ivanna Koksal, cu 9,6%. Independenții Serghei Anastasov și Cornel Dudnic sunt creditați cu 4,8% și, respectiv, 4,5%. Peste 27% dintre respondenți nu au însă o opțiune clară de vot.

Doru Petruți a evidențiat și evoluția intenției de vot pentru Cornel Dudnic, care a crescut de la 1,1% în primul val la 5,1% în al doilea, iar în cel mai recent sondaj se situează la 4,5%. „Este, practic, o dinamică foarte accelerată și asta pe un timp foarte scurt”, a remarcat directorul IMAS.

În opinia sa, s-ar putea contura o competiție pentru locul trei, în funcție de modul în care se vor orienta alegătorii indeciși. În ceea ce privește percepția asupra posibilului câștigător al alegerilor, 25,2% dintre respondenți îl indică pe Stoianoglo, iar 13,7% pe Gagauz. Totuși, 45,1% nu au putut indica un posibil învingător.

Sondajul a inclus și un exercițiu privind intențiile de vot pentru alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei, în ipoteza desfășurării acestora pe liste de partid. În acest scenariu, PSRM ar acumula 36,5% din voturi. Pe următoarele poziții s-ar situa Partidul „Inima Moldovei”, cu 8,3%, și Partidul Comuniștilor, cu 7,2%. Partidul Moldova Mare ar obține 2,9%, iar Partidul Acțiune și Solidaritate – 2,6%. Aproape 30% dintre respondenți nu au indicat o opțiune, în timp ce 5,6% au declarat că nu ar participa la vot.

Sondajul IMAS a fost realizat în trei etape: în septembrie, pe un eșantion de 818 persoane, în octombrie, 825 de persoane, și în noiembrie, 627 de respondenți din UTA Găgăuzia. Marja maximă de eroare este de ±3,4% pentru primele două etape și de ±3,9% pentru cea din noiembrie. Cercetarea a fost realizată la comanda Public Media.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025