Peste 60 de liceeni au simulat procesul de elaborare și adoptare a legilor

Sursa foto: Parlement

Peste 60 de liceeni din Chișinău și Durlești au simulat procesul de elaborare și adoptare a legilor, în cadrul celei de-a VII-a ediții a jocului educațional „LEGE pentru TINE(ri)”, organizat de Parlament. Tinerii au dezbătut trei proiecte legislative și au votat pentru adoptarea a două dintre acestea, transmite IPN.

Potrivit Parlamentului, elevii au examinat propuneri privind protecția minorilor pe rețelele de socializare, utilizarea inteligenței artificiale în instituțiile de învățământ și recunoașterea și utilizarea limbajului semnelor în Republica Moldova.

Intrând în rolul deputaților, liceenii și-au susținut argumentele, au analizat opiniile colegilor și au participat la procedura de vot, familiarizându-se astfel cu etapele procesului legislativ și responsabilitatea pe care o presupune adoptarea unei legi.

La final, elevii au vizitat Muzeul de Istorie Militară, unde au participat la o lecție interactivă de istorie.

Jocul educațional „LEGE pentru TINE(ri)” este organizat de Secretariatul Parlamentului, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și proiectul „Consolidarea democrației parlamentare în Moldova” (PADEM).

Preasfințitul părinte Nicodim Petre a fost ales Episcop de Bălți, prin decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Ambasada României în Republica Moldova menționează că alegerea acestuia marchează o nouă etapă în viața Episcopiei și a comunităților pe care le va păstori, transmite IPN.

Potrivit Mitropoliei Basarabiei, alegerea a avut loc prin vot secret, în cadrul ședinței Sfântului Sinod desfășurate la Palatul Patriarhiei din București. Scaunul de Episcop de Bălți era vacant după ce fostul titular, Înaltpreasfințitul Părinte Antonie, a fost ales și întronizat Mitropolit al Basarabiei în luna iulie.

Arhimandritul Nicodim Petre a fost consilier al Arhiepiscopiei Iașilor și stareț al Mănăstirii Bucium din Iași. Mitropolia Basarabiei precizează că experiența sa monahală, misionară și educațională va contribui la activitatea Episcopiei de Bălți și la dezvoltarea lucrării misionare în comunitățile din nordul Republicii Moldova.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Peste 60 de liceeni au simulat procesul de elaborare și adoptare a legilor

Sursa foto: Parlement

Peste 60 de liceeni din Chișinău și Durlești au simulat procesul de elaborare și adoptare a legilor, în cadrul celei de-a VII-a ediții a jocului educațional „LEGE pentru TINE(ri)”, organizat de Parlament. Tinerii au dezbătut trei proiecte legislative și au votat pentru adoptarea a două dintre acestea, transmite IPN.

Potrivit Parlamentului, elevii au examinat propuneri privind protecția minorilor pe rețelele de socializare, utilizarea inteligenței artificiale în instituțiile de învățământ și recunoașterea și utilizarea limbajului semnelor în Republica Moldova.

Intrând în rolul deputaților, liceenii și-au susținut argumentele, au analizat opiniile colegilor și au participat la procedura de vot, familiarizându-se astfel cu etapele procesului legislativ și responsabilitatea pe care o presupune adoptarea unei legi.

La final, elevii au vizitat Muzeul de Istorie Militară, unde au participat la o lecție interactivă de istorie.

Jocul educațional „LEGE pentru TINE(ri)” este organizat de Secretariatul Parlamentului, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și proiectul „Consolidarea democrației parlamentare în Moldova” (PADEM).

În 2025, procentul copiilor din Moldova care au trăit în sărăcie absolută a fost de 31,4%, în scădere față de 33,6% în 2024, când aproximativ 166 de mii de copii erau afectați de acest fenomen. Cu toate acestea, sărăcia rămâne una dintre principalele probleme cu care se confruntă copiii din țară. Totodată, accesul la educație, servicii medicale și protecție socială rămâne inegal, în special în mediul rural. Datele se regăsesc în nota de fundamentare a Programului național pentru protecția drepturilor copilului pentru anii 2027-2030 supus consultărilor publice, transmite IPN.

Documentul prezintă date din 2024, când circa 84 500 de copii trăiau în sărăcie extremă, iar sărăcia multidimensională afecta 37,5% dintre copii. În mediul rural, rata sărăciei multidimensionale era de 58,4%, față de 13,2% în mediul urban. În regiunea de sud, 54% dintre copii trăiau în sărăcie absolută, iar în gospodăriile cu trei sau mai mulți copii rata ajungea la aproximativ 53%.

În educație, rata brută de cuprindere în învățământul antepreșcolar era de 37,2% în 2024. Accesul rămâne inegal între localități: în instituțiile de educație timpurie reveneau 91 de copii la 100 de locuri în mediul urban și 59 la 100 de locuri în mediul rural. Totodată, doar 39,4% dintre copiii romi cu vârsta sub șase ani din localitățile dens populate de romi frecventau educația timpurie.

În domeniul sănătății, rata mortalității infantile a crescut de la 8,7 decese la o mie de născuți vii în 2020 la 11,8 în 2024. Acoperirea vaccinală a rămas sub pragul de 95% pentru toate vaccinurile, cu excepția celui împotriva tuberculozei, iar aproximativ 24 de mii de copii cu vârsta sub cinci ani nu erau vaccinați. La nivel național activau doar patru psihiatri pentru copii.

Violența rămâne o altă problemă majoră. Aproximativ doi din cinci copii au fost supuși unei forme de violență, iar 57% dintre copiii cu vârste între 10 și 17 ani au avut cel puțin o experiență neplăcută pe internet, potrivit datelor citate în document.

La sfârșitul anului 2024, în evidență erau 7 928 de copii în situație de risc, dintre care 80% în mediul rural. Numărul copiilor din instituții rezidențiale a scăzut de la 896 în 2020 la 547 în 2024, însă în instituții se mai aflau 74 de copii sub trei ani și 75 de copii cu dizabilități.

Programul național pentru anii 2027-2030, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, vizează aproximativ 553 de mii de copii și prevede măsuri pentru îmbunătățirea accesului la educație, servicii medicale și protecție socială, precum și pentru prevenirea violenței și a separării copiilor de familie.

Costul estimativ al programului este de aproximativ 1,88 miliarde de lei. Pentru aproape 40% din această sumă, circa 676 de milioane de lei, nu au fost identificate surse de finanțare.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025