Eficientizarea energetică a clădirilor publice din Chișinău: noi proiecte și provocări în implementare

Imagine simbol

Municipalitatea își propune să modernizeze energetic până la 50 de grădinițe din Chișinău, pentru a îmbunătăți condițiile pentru copii și angajați și pentru a reduce consumul de energie și costurile de întreținere. În prima etapă, 30 de instituții sunt supuse auditurilor energetice, care vor sta la baza lucrărilor planificate să înceapă în 2027, a relatat pentru IPN Ala Mîrza, consiliera primarului general.

Clădirile publice din Chișinău au pierderi mari de energie

O mare parte din clădirile publice din Chișinău au fost construite cu decenii în urmă și nu corespund standardelor actuale de eficiență energetică. Multe dintre grădinițe, școli și spitale au pierderi de căldură prin pereți, acoperișuri și ferestre, iar sistemele de încălzire și ventilare sunt învechite. Aceste probleme duc la un consum ridicat de energie și la costuri mari de întreținere.

Potrivit Alei Mîrza, eficientizarea energetică presupune intervenții complexe asupra clădirilor și a instalațiilor acestora. Pe lângă reducerea cheltuielilor, modernizarea contribuie la prelungirea duratei de viață a infrastructurii publice și la îmbunătățirea condițiilor pentru persoanele care folosesc zilnic aceste spații.

Ce clădiri au fost deja reabilitate

În ultimii ani, municipalitatea a realizat mai multe proiecte de eficiență energetică. Printr-un proiect susținut de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și Fondul E5P, au fost reabilitate 22 de instituții publice municipale: 14 licee, cinci grădinițe și trei spitale. Lucrările au inclus izolarea termică, înlocuirea ferestrelor și ușilor, modernizarea acoperișurilor și a sistemelor de încălzire și ventilare, precum și instalarea unor sisteme fotovoltaice și de monitorizare a consumului de energie.

Alte 27 de instituții de învățământ au beneficiat de lucrări de reabilitare termică finanțate din bugetul municipal. Potrivit datelor prezentate de Ala Mîrza, proiectul de eficiență energetică și reabilitare termică a clădirilor din municipiul Chișinău finalizat în 2025 a contribuit la reducerea consumului de energie termică cu aproximativ 47% și a celui de energie electrică cu circa 45%.

Până la 50 de grădinițe, incluse în programul de modernizare

Următoarea etapă vizează eficientizarea energetică a aproximativ 50 de grădinițe din capitală. În prima etapă, 30 de instituții sunt supuse auditurilor energetice detaliate, care vor permite stabilirea lucrărilor necesare pentru fiecare clădire.

Majoritatea grădinițelor incluse în proiect au fost construite în anii 1970–1980 și necesită investiții pentru a corespunde cerințelor actuale de eficiență energetică, siguranță și confort. În funcție de starea fiecărei clădiri, lucrările ar putea include izolarea termică, înlocuirea ferestrelor și ușilor, modernizarea sistemelor de încălzire, ventilare și iluminat, instalarea panourilor fotovoltaice și a punctelor termice individuale.

Procedurile de achiziție pentru lucrări sunt planificate pentru perioada decembrie 2026 – februarie 2027, iar din martie 2027 sunt prevăzute atribuirea contractelor, mobilizarea și începerea lucrărilor. Selecția instituțiilor a ținut cont de starea clădirilor, consumul de energie și potențialul de economisire.

Economii de energie de până la 55%

Potrivit estimărilor prezentate de Ala Mîrza, o renovare energetică complexă poate reduce consumul de energie al unei clădiri publice cu aproximativ 50-55%. În cazul proiectului destinat grădinițelor din Chișinău, economiile estimate sunt de circa 55%. Rezultatele pot varia în funcție de starea inițială a clădirii și de tipul lucrărilor efectuate.

Ala Mîrza a subliniat că auditul energetic este esențial pentru identificarea intervențiilor care pot aduce cele mai mari economii. În cazul proiectului pentru grădinițe, perioada medie estimată de recuperare a investiției prin reducerea consumului de energie este de aproape 9 ani. Durata exactă poate varia de la o instituție la alta, în funcție de valoarea investiției și de economiile efectiv obținute.

Întreținerea, esențială pentru menținerea costurilor reduse

Consiliera primarului general a menționat că reducerea consumului de energie nu depinde doar de lucrările de renovare, ci și de modul în care clădirile sunt întreținute ulterior. Sistemele moderne de încălzire și ventilare trebuie menținute în stare bună de funcționare pentru a asigura performanța prevăzută și pentru a evita degradarea prematură a echipamentelor.

În acest scop, municipalitatea își propune să aplice un sistem simplu de management energetic, care să permită monitorizarea consumului, a costurilor, a economiilor și a necesităților de mentenanță, fără proceduri birocratice suplimentare.

Finanțarea și capacitatea de implementare, principalele provocări

Potrivit Alei Mîrza, printre dificultățile în realizarea proiectelor de eficiență energetică se numără costurile ridicate, starea tehnică a clădirilor și capacitatea de implementare. Renovarea complexă presupune nu doar termoizolarea, ci și modernizarea instalațiilor electrice, a sistemelor de încălzire și ventilare și a acoperișurilor.

O altă provocare este disponibilitatea specialiștilor și a companiilor cu experiență în proiectarea și executarea lucrărilor complexe. Ala Mîrza a declarat că investițiile trebuie prioritizate în funcție de starea tehnică a clădirilor, consumul de energie, pierderile energetice, numărul de utilizatori și impactul estimat. Pentru clădirile renovate, obiectivul este atingerea unei performanțe energetice ridicate.

Milena Macarciuc, IPN

Fost deputat în Parlament și în Adunarea Populară a Găgăuziei, Petru Vlah, candidează la funcția de bașcan al regiunii autonome, din partea Partidului Politic „NOI – Noua Opțiune Istorică”. Politicianul are experiență în administrația publică locală și centrală și a deținut funcții în domeniul audiovizualului regional.

Materialul face parte din seria de articole în care IPN prezintă date biografice, informații despre venituri și avere, precum și experiența profesională a candidaților la funcția de bașcan al Găgăuziei.

Petru Vlah s-a născut pe 13 iulie 1970, la Comrat. Și-a început activitatea politică în administrația publică locală, fiind consilier municipal în Comrat în perioadele 2003-2008 și 2015-2019. Între 2008 și 2010, a fost deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei.

În perioada 2010-2014, a deținut mandatul de deputat în Parlament, reprezentând Partidul Liberal Democrat din Moldova. În 2014, a fost decorat cu ordinul „Gloria muncii”, iar în 2018 a ocupat funcția de director executiv al companiei publice regionale Gagauziya Radio Televizionu (GRT).

În august 2025, Vlah s-a alăturat formațiunii AUR Moldova și a candidat la alegerile parlamentare din septembrie același an. Ulterior, formațiunea și-a schimbat denumirea în Partidul Național Conservator European.

În septembrie 2026, politicianul și-a anunțat intenția de a candida independent la funcția de bașcan și a înregistrat un grup de inițiativă pentru colectarea semnăturilor. La începutul lunii octombrie, a renunțat la această opțiune, iar Consiliul Electoral Central al Găgăuziei a anulat înregistrarea grupului de inițiativă. Pe 2 octombrie, Vlah a depus actele pentru a candida din partea Partidului Politic „NOI – Noua Opțiune Istorică”.

În plan profesional, Petru Vlah are pregătire juridică, fiind absolvent al Universității de Stat din Comrat. De asemenea, a practicat sportul, sursele biografice prezentându-l drept maestru al sportului al URSS la lupte libere și luptă corp la corp. Între 2001 și 2013, a condus Federația de Lupte Libere din Găgăuzia.

Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2025, cea mai mare parte a veniturilor declarate de candidat provine din vânzarea unui spațiu comercial din Federația Rusă. Tranzacția i-a adus 38 de milioane de ruble rusești. Alte trei milioane de ruble au fost obținute din dividende.

Soția candidatului a declarat un salariu de 600 de mii de ruble de la o întreprindere înregistrată pe numele lui Vlah în Federația Rusă. Convertite în lei moldovenești, veniturile din vânzarea spațiului comercial reprezintă aproximativ 8,1 milioane de lei, dividendele – circa 642 de mii de lei, iar salariul soției – aproximativ 128 de mii de lei. Din Republica Moldova, politicianul a indicat un premiu de 13 800 de lei acordat de Ministerul Educației și Cercetării.

În declarația pentru 2025, Vlah a indicat și două afaceri din străinătate, cu activitate în domeniul închirierii bunurilor imobile. Este vorba despre compania Aleang Projektentwicklungs GmbH, cu sediul la Viena, Austria, și o întreprindere individuală înregistrată în regiunea Tula din Federația Rusă. Pentru compania austriacă, candidatul a declarat o cotă de participare de 100%, achiziționată cu 50 de mii de euro.

Familia candidatului a declarat trei bunuri imobile: un apartament cu suprafața de 100,7 metri pătrați, evaluat la aproximativ 2,6 milioane de lei, o încăpere de 20,4 metri pătrați, în valoare de circa 531 de mii de lei, și un apartament de 78,38 metri pătrați, cumpărat în 2024 cu aproximativ 611 mii de lei.

La acestea se adaugă un teren agricol cu suprafața de 4,23 hectare, cumpărat în 2024 cu 385 de mii de lei, și un lot de 22,22 metri pătrați, evaluat la circa 56 de mii de lei.

În ceea ce privește bunurile mobile, Petru Vlah a declarat un automobil Volvo XC60, fabricat și cumpărat în 2020, cu o valoare de aproximativ 968 de mii de lei.

Petru Vlah figurează pe poziția a cincea în buletinul de vot.

Alegerile pentru funcția de bașcan, la care participă opt candidați, vor avea loc pe 15 noiembrie, în aceeași zi cu scrutinul pentru Adunarea Populară a Găgăuziei.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Eficientizarea energetică a clădirilor publice din Chișinău: noi proiecte și provocări în implementare

Imagine simbol

Municipalitatea își propune să modernizeze energetic până la 50 de grădinițe din Chișinău, pentru a îmbunătăți condițiile pentru copii și angajați și pentru a reduce consumul de energie și costurile de întreținere. În prima etapă, 30 de instituții sunt supuse auditurilor energetice, care vor sta la baza lucrărilor planificate să înceapă în 2027, a relatat pentru IPN Ala Mîrza, consiliera primarului general.

Clădirile publice din Chișinău au pierderi mari de energie

O mare parte din clădirile publice din Chișinău au fost construite cu decenii în urmă și nu corespund standardelor actuale de eficiență energetică. Multe dintre grădinițe, școli și spitale au pierderi de căldură prin pereți, acoperișuri și ferestre, iar sistemele de încălzire și ventilare sunt învechite. Aceste probleme duc la un consum ridicat de energie și la costuri mari de întreținere.

Potrivit Alei Mîrza, eficientizarea energetică presupune intervenții complexe asupra clădirilor și a instalațiilor acestora. Pe lângă reducerea cheltuielilor, modernizarea contribuie la prelungirea duratei de viață a infrastructurii publice și la îmbunătățirea condițiilor pentru persoanele care folosesc zilnic aceste spații.

Ce clădiri au fost deja reabilitate

În ultimii ani, municipalitatea a realizat mai multe proiecte de eficiență energetică. Printr-un proiect susținut de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și Fondul E5P, au fost reabilitate 22 de instituții publice municipale: 14 licee, cinci grădinițe și trei spitale. Lucrările au inclus izolarea termică, înlocuirea ferestrelor și ușilor, modernizarea acoperișurilor și a sistemelor de încălzire și ventilare, precum și instalarea unor sisteme fotovoltaice și de monitorizare a consumului de energie.

Alte 27 de instituții de învățământ au beneficiat de lucrări de reabilitare termică finanțate din bugetul municipal. Potrivit datelor prezentate de Ala Mîrza, proiectul de eficiență energetică și reabilitare termică a clădirilor din municipiul Chișinău finalizat în 2025 a contribuit la reducerea consumului de energie termică cu aproximativ 47% și a celui de energie electrică cu circa 45%.

Până la 50 de grădinițe, incluse în programul de modernizare

Următoarea etapă vizează eficientizarea energetică a aproximativ 50 de grădinițe din capitală. În prima etapă, 30 de instituții sunt supuse auditurilor energetice detaliate, care vor permite stabilirea lucrărilor necesare pentru fiecare clădire.

Majoritatea grădinițelor incluse în proiect au fost construite în anii 1970–1980 și necesită investiții pentru a corespunde cerințelor actuale de eficiență energetică, siguranță și confort. În funcție de starea fiecărei clădiri, lucrările ar putea include izolarea termică, înlocuirea ferestrelor și ușilor, modernizarea sistemelor de încălzire, ventilare și iluminat, instalarea panourilor fotovoltaice și a punctelor termice individuale.

Procedurile de achiziție pentru lucrări sunt planificate pentru perioada decembrie 2026 – februarie 2027, iar din martie 2027 sunt prevăzute atribuirea contractelor, mobilizarea și începerea lucrărilor. Selecția instituțiilor a ținut cont de starea clădirilor, consumul de energie și potențialul de economisire.

Economii de energie de până la 55%

Potrivit estimărilor prezentate de Ala Mîrza, o renovare energetică complexă poate reduce consumul de energie al unei clădiri publice cu aproximativ 50-55%. În cazul proiectului destinat grădinițelor din Chișinău, economiile estimate sunt de circa 55%. Rezultatele pot varia în funcție de starea inițială a clădirii și de tipul lucrărilor efectuate.

Ala Mîrza a subliniat că auditul energetic este esențial pentru identificarea intervențiilor care pot aduce cele mai mari economii. În cazul proiectului pentru grădinițe, perioada medie estimată de recuperare a investiției prin reducerea consumului de energie este de aproape 9 ani. Durata exactă poate varia de la o instituție la alta, în funcție de valoarea investiției și de economiile efectiv obținute.

Întreținerea, esențială pentru menținerea costurilor reduse

Consiliera primarului general a menționat că reducerea consumului de energie nu depinde doar de lucrările de renovare, ci și de modul în care clădirile sunt întreținute ulterior. Sistemele moderne de încălzire și ventilare trebuie menținute în stare bună de funcționare pentru a asigura performanța prevăzută și pentru a evita degradarea prematură a echipamentelor.

În acest scop, municipalitatea își propune să aplice un sistem simplu de management energetic, care să permită monitorizarea consumului, a costurilor, a economiilor și a necesităților de mentenanță, fără proceduri birocratice suplimentare.

Finanțarea și capacitatea de implementare, principalele provocări

Potrivit Alei Mîrza, printre dificultățile în realizarea proiectelor de eficiență energetică se numără costurile ridicate, starea tehnică a clădirilor și capacitatea de implementare. Renovarea complexă presupune nu doar termoizolarea, ci și modernizarea instalațiilor electrice, a sistemelor de încălzire și ventilare și a acoperișurilor.

O altă provocare este disponibilitatea specialiștilor și a companiilor cu experiență în proiectarea și executarea lucrărilor complexe. Ala Mîrza a declarat că investițiile trebuie prioritizate în funcție de starea tehnică a clădirilor, consumul de energie, pierderile energetice, numărul de utilizatori și impactul estimat. Pentru clădirile renovate, obiectivul este atingerea unei performanțe energetice ridicate.

Milena Macarciuc, IPN

Energocom a cumpărat primele două milioane de metri cubi de gaze de pe piața ucraineană, la un preț mai mic decât cel de pe piața spot TTF, și a revândut cu profit volume contractate anterior. Premierul Vasile Tofan a anunțat că operațiunea a avut loc după conectarea Energocom la bursa de gaz din Ucraina și că autoritățile vor să achiziționeze volume mai mari, transmite IPN.

„Sunt volume mici, două milioane de metri cubi, dar am vrut să testăm mecanismul, să vedem că putem achiziționa din Ucraina gaz mai ieftin și putem să ieșim din contractele pe care deja le avem”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a precizat că Energocom a contractat deja aproximativ 90% din necesarul de gaze pentru această iarnă. Compania urmărește să extindă achizițiile de pe piața ucraineană și să identifice volume mai mari de gaze la prețuri avantajoase, ceea ce ar putea crea premise pentru reducerea tarifelor.

Vasile Tofan a menționat că Ucraina a produs aproape 17 miliarde de metri cubi de gaze în 2025 și că producătorii privați au primit recent dreptul de a relua controlat exporturile. Până la 30 noiembrie, aceștia pot exporta până la 15% din volumul de gaze livrat în sistemul de transport în luna precedentă.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025