Drepturile omului în regiunea transnistreană, discutate la Guvern cu reprezentanții formatului Weimar

Sursa foto: Biroul politici de reintegrare

Situația drepturilor omului în regiunea transnistreană a fost discutată de vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, cu reprezentanții permanenți pe lângă OSCE ai Franței, Germaniei și Poloniei, în cadrul formatului Weimar, aflați într-o vizită de lucru în Republica Moldova. Părțile au abordat inclusiv îngrădirea dreptului elevilor la educație în limba română și obstacolele în calea liberei circulații, transmite IPN.

Potrivit Biroului Politici de Reintegrare, oficialii au discutat și despre evoluțiile din regiune, dinamica dialogului în cadrul platformelor existente pentru reglementarea transnistreană, precum și măsurile întreprinse de autorități pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului.

În cadrul discuțiilor au fost prezentate progresele înregistrate în promovarea politicilor de reintegrare graduală a țării, cu accent pe demersurile Guvernului privind integrarea treptată a agenților economici din regiunea transnistreană în cadrul fiscal-vamal unic al Republicii Moldova.

De asemenea, s-a discutat despre Fondul de convergență, un mecanism conceput pentru a oferi instrumente suplimentare de sprijin în prestarea serviciilor publice cetățenilor Republicii Moldova domiciliați în regiunea transnistreană.

Potrivit Biroului de reintegrare, reprezentanții Franței, Germaniei și Poloniei au reconfirmat sprijinul pentru reglementarea pașnică și cuprinzătoare a diferendului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în limitele frontierelor sale recunoscute internațional.

Doi bărbați, urmăriți internațional pentru contrabandă cu țigări și escrocherie, au fost extrădați din Republica Moldova în România și Kârgâzstan. Potrivit Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, aceștia au fost depistați la intrarea în țară, iar extrădările au fost efectuate în baza unor decizii judecătorești, transmite IPN.

IGPF menționează că în primul caz, un bărbat de 56 de ani, cu dublă cetățenie română și ucraineană, a fost identificat pe 14 februarie la punctul de trecere a frontierei Criva-Mămăliga. În urma verificărilor, polițiștii de frontieră au constatat că acesta era căutat prin INTERPOL pentru contrabandă cu țigări. Pe 15 octombrie, bărbatul a fost extrădat și predat autorităților române prin punctul de trecere Leușeni-Albița.

Cel de-al doilea caz vizează un cetățean al Kârgâzstanului, în vârstă de 36 de ani, depistat pe 17 mai la Aeroportul Internațional Chișinău, la intrarea în Republica Moldova. Acesta figura în baza de date INTERPOL ca fiind căutat pentru escrocherie. Pe 16 octombrie, bărbatul a fost extrădat și predat autorităților din Kârgâzstan, prin Aeroportul Internațional Chișinău.

IGPR precizează că în ambele cazuri, persoanele au fost reținute și plasate în detenție provizorie până la finalizarea procedurilor de extrădare.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Drepturile omului în regiunea transnistreană, discutate la Guvern cu reprezentanții formatului Weimar

Sursa foto: Biroul politici de reintegrare

Situația drepturilor omului în regiunea transnistreană a fost discutată de vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, cu reprezentanții permanenți pe lângă OSCE ai Franței, Germaniei și Poloniei, în cadrul formatului Weimar, aflați într-o vizită de lucru în Republica Moldova. Părțile au abordat inclusiv îngrădirea dreptului elevilor la educație în limba română și obstacolele în calea liberei circulații, transmite IPN.

Potrivit Biroului Politici de Reintegrare, oficialii au discutat și despre evoluțiile din regiune, dinamica dialogului în cadrul platformelor existente pentru reglementarea transnistreană, precum și măsurile întreprinse de autorități pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului.

În cadrul discuțiilor au fost prezentate progresele înregistrate în promovarea politicilor de reintegrare graduală a țării, cu accent pe demersurile Guvernului privind integrarea treptată a agenților economici din regiunea transnistreană în cadrul fiscal-vamal unic al Republicii Moldova.

De asemenea, s-a discutat despre Fondul de convergență, un mecanism conceput pentru a oferi instrumente suplimentare de sprijin în prestarea serviciilor publice cetățenilor Republicii Moldova domiciliați în regiunea transnistreană.

Potrivit Biroului de reintegrare, reprezentanții Franței, Germaniei și Poloniei au reconfirmat sprijinul pentru reglementarea pașnică și cuprinzătoare a diferendului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în limitele frontierelor sale recunoscute internațional.

Tiraspolul intenționează să introducă manuale rusești de istorie în școlile cu predare în limba ucraineană din regiunea transnistreană. Potrivit asociației Promo-LEX, manualele, elaborate cu participarea lui Vladimir Medinski, consilier al președintelui rus Vladimir Putin, promovează narațiuni propagandistice ale Federației Ruse despre războiul împotriva Ucrainei, transmite IPN.

În raportul privind evoluțiile din regiune în perioada iulie-septembrie 2026, Promo-LEX califică drept îngrijorătoare intenția de a introduce aceste manuale și menționează că Medinski este sancționat de Uniunea Europeană pentru rolul său în propaganda guvernamentală rusă.

Raportul semnalează și implicarea frecventă a elevilor de etnie ucraineană în activități de propagandă și de educație „patriotică” și militarizată, care promovează loialitatea față de regimul de ocupație și așa-numita „identitate transnistreană”. În anul de studii 2025-2026, în cele trei școli cu predare în limba ucraineană din Tiraspol, Râbnița și Bender învățau 423 de elevi.

Totodată, pe fondul deficitului de personal, studenții și absolvenții instituțiilor de învățământ superior sunt supuși presiunilor pentru a urma pregătire militară și a semna contracte pe termen lung cu așa-numitul minister al apărării de la Tiraspol. Potrivit Promo-LEX, tinerii care refuză riscă represalii, inclusiv privarea ilegală de libertate.

Raportul mai arată că școlile cu predare în limba română se bucură de un interes tot mai mare în regiune, însă elevii, părinții și profesorii continuă să fie supuși presiunilor. Printre acestea se numără promovarea unor narațiuni despre „falsificarea istoriei” și „reabilitarea nazismului”.

În acest context, Promo-LEX subliniază că sprijinirea școlilor cu predare în limba română, inclusiv prin extinderea capacității de școlarizare și facilitarea integrării copiilor alolingvi, trebuie să rămână o prioritate a politicilor de reintegrare.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025