Două blocuri și două partide ar putea accede în viitorul parlament, sondaj iData

Foto IPN

După alegerile parlamentare din 28 septembrie, în viitorul legislativ ar putea intra patru formațiuni, estimează barometrul iData. Proiecțiile fără votul diasporei și al regiunii transnistrene plasează Partidul Acțiune și Solidaritate pe primul loc, cu 41 de mandate, urmat îndeaproape de Blocul Electoral Patriotic, cu 36 de mandate. Totodată, în Parlament ar putea accede Blocul Alternativa, cu 13 mandate, și Partidul Nostru, care ar obține 11 mandate.

„Am ponderat respondenții după structura demografică a celor care real participă la vot. De obicei, sondajele prezintă rezultate din totalul respondenților, din structura totală a populației, dar, în realitate, la alegeri nu vine fix aceeași structură a populației”, a explicat directorul companiei sociologice Date Inteligente, Mihai Bologan, într-o conferință de presă la IPN.

În ceea ce privește intențiile de vot, PAS ar acumula 33,8%, Blocul Electoral Patriotic – 30,1%, Blocul Alternativa – 10,9%, Partidul Nostru – 9,3%. Celelalte formațiuni ar rămâne sub pragul electoral.

Sondajul mai indică preferințele alegătorilor pentru liderii politici. Maia Sandu este politicianul cu cea mai mare încredere, fiind menționată de 24,2% din respondenți. Urmează în top Igor Dodon cu 10,3% și Renato Usatîi cu 6,5%. În schimb, aproape 22% din cetățeni nu au încredere în niciun politician.

În timp de 59% din persoanele intervievate declară că știu pentru cine să voteze, în jur de 40% sunt încă indeciși. Totodată, peste 42% afirmă că nu își vor schimba opțiunea electorală până la ziua scrutinului, dar aproape o treime recunosc că ar putea să își schimbe alegerea.

Prezența la vot ar putea fi ridicată: conform iData, aproape 84% din respondenți afirmă că intenționează să participe la scrutin, chiar dacă, sociologic, participarea reală se estimează la 65–70%.

Sondajul a fost efectuat în perioada 7-16 august, pe un eșantion de 1071 de persoane din 89 de localități. Eroarea maximă de eșantionare constituie ±2,9%.

Disclaimer: Acest material este realizat în cadrul proiectului implementat de Agenția de Presă IPN – „Integrare prin cooperare și informare” și este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei publicații nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Înghețata trebuie cumpărată doar din unități comerciale autorizate, păstrată la temperatura recomandată și nu trebuie recongelată după ce s-a topit. Recomandările sunt făcute de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, care avertizează că temperaturile ridicate din perioada verii pot afecta rapid calitatea și siguranța produsului, transmite IPN.

Consumatorii sunt sfătuiți să verifice dacă ambalajul este intact, dacă produsul este în perioada de valabilitate și să citească informațiile de pe etichetă privind ingredientele, condițiile de păstrare și alergenii. Totodată, specialiștii atrag atenția că înghețata nu trebuie să prezinte semne de topire și recongelare, cum ar fi cristale mari de gheață, ambalaj deformat sau modificări ale texturii.

Potrivit ANSA, citirea etichetei îi ajută pe consumatori să cunoască ingredientele produsului, valoarea nutritivă și alergenii pe care îi conține. Aceste informații sunt deosebit de importante pentru persoanele cu alergii sau intoleranțe alimentare.

În cazul înghețatei vrac sau servite la dozator, ANSA recomandă consumatorilor să urmărească dacă spațiul de comercializare este curat, dacă personalul respectă regulile de igienă și dacă produsul este păstrat permanent la temperatura corespunzătoare.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Două blocuri și două partide ar putea accede în viitorul parlament, sondaj iData

Foto IPN

După alegerile parlamentare din 28 septembrie, în viitorul legislativ ar putea intra patru formațiuni, estimează barometrul iData. Proiecțiile fără votul diasporei și al regiunii transnistrene plasează Partidul Acțiune și Solidaritate pe primul loc, cu 41 de mandate, urmat îndeaproape de Blocul Electoral Patriotic, cu 36 de mandate. Totodată, în Parlament ar putea accede Blocul Alternativa, cu 13 mandate, și Partidul Nostru, care ar obține 11 mandate.

„Am ponderat respondenții după structura demografică a celor care real participă la vot. De obicei, sondajele prezintă rezultate din totalul respondenților, din structura totală a populației, dar, în realitate, la alegeri nu vine fix aceeași structură a populației”, a explicat directorul companiei sociologice Date Inteligente, Mihai Bologan, într-o conferință de presă la IPN.

În ceea ce privește intențiile de vot, PAS ar acumula 33,8%, Blocul Electoral Patriotic – 30,1%, Blocul Alternativa – 10,9%, Partidul Nostru – 9,3%. Celelalte formațiuni ar rămâne sub pragul electoral.

Sondajul mai indică preferințele alegătorilor pentru liderii politici. Maia Sandu este politicianul cu cea mai mare încredere, fiind menționată de 24,2% din respondenți. Urmează în top Igor Dodon cu 10,3% și Renato Usatîi cu 6,5%. În schimb, aproape 22% din cetățeni nu au încredere în niciun politician.

În timp de 59% din persoanele intervievate declară că știu pentru cine să voteze, în jur de 40% sunt încă indeciși. Totodată, peste 42% afirmă că nu își vor schimba opțiunea electorală până la ziua scrutinului, dar aproape o treime recunosc că ar putea să își schimbe alegerea.

Prezența la vot ar putea fi ridicată: conform iData, aproape 84% din respondenți afirmă că intenționează să participe la scrutin, chiar dacă, sociologic, participarea reală se estimează la 65–70%.

Sondajul a fost efectuat în perioada 7-16 august, pe un eșantion de 1071 de persoane din 89 de localități. Eroarea maximă de eșantionare constituie ±2,9%.

Disclaimer: Acest material este realizat în cadrul proiectului implementat de Agenția de Presă IPN – „Integrare prin cooperare și informare” și este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei publicații nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Într-un mesaj public la încheierea mandatului, fostul ministru al Finanțelor, Andrian Gavriliță, a scris că a acceptat funcția pentru a promova reforme pe care le considera necesare pentru Republica Moldova, chiar dacă era conștient că acestea nu vor fi populare. El susține că rolul de ministru înseamnă mai mult decât decizii economice și negocieri cu partenerii externi, fiind unul „profund politic”, exercitat într-un mediu „foarte complex și chiar ostil”, transmite IPN.

Gavriliță recunoaște că a făcut greșeli în timpul mandatului, dar spune că una dintre cele mai mari provocări a fost încercarea de a promova una dintre cele mai dificile reforme într-o perioadă complicată pentru guvernare. El afirmă că a rămas cu „un gust amar” după experiența trăită în spațiul public, criticând răspândirea informațiilor false atât pe rețelele sociale, cât și în mass-media.

Fostul ministru apreciază că timpul petrecut pe rețelele sociale, inclusiv de către funcționarii publici, nu contribuie nici la dezvoltarea economică, nici la creșterea eficienței administrației.

În încheiere, Andrian Gavriliță afirmă că își va continua activitatea în sprijinul Republicii Moldova, indiferent de funcția pe care o va ocupa. El susține că economia trebuie transformată dintr-una bazată pe consum într-una orientată spre investiții, iar serviciile publice trebuie centrate pe cetățeni. Totodată, fostul ministru le-a urat succes membrilor noii echipe guvernamentale.

Andrian Gavriliță a făcut parte din Guvernul condus de Alexandru Munteanu și a fost unul dintre promotorii proiectului de reformă fiscală pentru anul 2027. Pachetul propus, care prevede modificări ale TVA și ale sistemului de impozitare și contribuții sociale, a generat critici din partea mediului de afaceri, agricultorilor și sindicatelor, iar Guvernul a retras proiectul pentru consultări suplimentare.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025