Directorul SIS, despre protestele plătite: Oamenii nu mai vor să iasă în stradă fără bani

Protestele din Republica Moldova au ajuns să fie motivate mai degrabă de bani decât de ideologie, iar oamenii nu ar mai fi dispuși să iasă în stradă fără să fie plătiți. Declarația a fost făcută de directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, în cadrul Moldova Security Forum, unde a vorbit despre finanțarea ilicită și tentativele de influențare a proceselor democratice, transmite IPN.

Potrivit șefului SIS, dacă în urmă cu 20-30 de ani ideologia avea un rol important în mobilizarea oamenilor, în prezent, banii au devenit principalul factor de motivare. „Noi evaluăm capacitatea de proteste în Moldova și verificăm permanent dacă există riscul ca situația să degenereze în proteste violente. Am văzut că, după atâția ani de proteste plătite, când oamenii ieșeau doar de dragul banilor, aceștia nu mai vor să participe la manifestații fără să fie remunerați”, a declarat Musteața.

Oficialul a subliniat că protestul rămâne un instrument democratic, însă finanțarea a ajuns să joace un rol tot mai important în organizarea manifestațiilor. El a menționat că SIS vorbește de trei ani despre fenomenul finanțării ilicite, care a devenit tot mai complex.

Referindu-se la capacitatea Republicii Moldova de a preveni și combate amenințările hibride, Alexandru Musteața a afirmat că instituțiile statului își îmbunătățesc de la an la an cooperarea. Experiența acumulată în timpul alegerilor din ultimii ani a determinat autoritățile să revizuiască protocoalele de colaborare acolo unde acestea s-au dovedit insuficiente.

Întrebat ce măsuri ar trebui prioritizate pentru a combate ingerințele în procesele democratice, directorul SIS a evidențiat importanța transparenței, astfel încât cetățenii să poată înțelege mai bine sursele și mecanismele acestor influențe. În acest context, el a amintit că instituția a publicat rapoarte privind ingerințele în alegeri în 2023 și 2024, o practică relativ nouă pentru un serviciu care își desfășoară, de regulă, activitatea într-un cadru închis.

Proiectul Codului privind organizarea și funcționarea Parlamentului și cel al Legii privind statutul, conduita și etica deputaților vor fi examinate de Comisia de la Veneția în cadrul sesiunii plenare din 9-10 octombrie, transmite IPN.

Cele două opinii au fost solicitate de președintele Parlamentului, Igor Grosu. La sesiunea care se desfășoară la Veneția participă și președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, în calitate de membru reprezentant al Republicii Moldova.

Noul Cod privind organizarea și funcționarea Parlamentului a fost adoptat în lectura a doua la sfârșitul lunii august, cu voturile majorității parlamentare. Opoziția a votat împotrivă, criticând, între altele, limitarea timpului alocat luărilor de cuvânt și prevederile privind traseismul politic.

Documentul urmează să fie supus votului în lectura a treia, după recepționarea avizului Comisiei de la Veneția.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Directorul SIS, despre protestele plătite: Oamenii nu mai vor să iasă în stradă fără bani

Protestele din Republica Moldova au ajuns să fie motivate mai degrabă de bani decât de ideologie, iar oamenii nu ar mai fi dispuși să iasă în stradă fără să fie plătiți. Declarația a fost făcută de directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, în cadrul Moldova Security Forum, unde a vorbit despre finanțarea ilicită și tentativele de influențare a proceselor democratice, transmite IPN.

Potrivit șefului SIS, dacă în urmă cu 20-30 de ani ideologia avea un rol important în mobilizarea oamenilor, în prezent, banii au devenit principalul factor de motivare. „Noi evaluăm capacitatea de proteste în Moldova și verificăm permanent dacă există riscul ca situația să degenereze în proteste violente. Am văzut că, după atâția ani de proteste plătite, când oamenii ieșeau doar de dragul banilor, aceștia nu mai vor să participe la manifestații fără să fie remunerați”, a declarat Musteața.

Oficialul a subliniat că protestul rămâne un instrument democratic, însă finanțarea a ajuns să joace un rol tot mai important în organizarea manifestațiilor. El a menționat că SIS vorbește de trei ani despre fenomenul finanțării ilicite, care a devenit tot mai complex.

Referindu-se la capacitatea Republicii Moldova de a preveni și combate amenințările hibride, Alexandru Musteața a afirmat că instituțiile statului își îmbunătățesc de la an la an cooperarea. Experiența acumulată în timpul alegerilor din ultimii ani a determinat autoritățile să revizuiască protocoalele de colaborare acolo unde acestea s-au dovedit insuficiente.

Întrebat ce măsuri ar trebui prioritizate pentru a combate ingerințele în procesele democratice, directorul SIS a evidențiat importanța transparenței, astfel încât cetățenii să poată înțelege mai bine sursele și mecanismele acestor influențe. În acest context, el a amintit că instituția a publicat rapoarte privind ingerințele în alegeri în 2023 și 2024, o practică relativ nouă pentru un serviciu care își desfășoară, de regulă, activitatea într-un cadru închis.

Avocata sud-africană pentru drepturile omului, Navi Pillay, a primit Premiul Nobel pentru Pace 2026. Distincția i-a fost acordată de Comitetul Nobel norvegian „pentru eforturile sale de promovare a păcii și a dreptului internațional”, transmite IPN.

Navi Pillay s-a născut în 1941 în orașul Durban din Africa de Sud, într-o familie de origine indiană și a crescut în timpul regimului apartheid. Ea a urmat studii de drept și i-a apărat în justiție pe activiștii anti-apartheid, inclusiv pe viitorul președinte sud-african, Nelson Mandela. De asemenea a luptat împotriva condițiilor discriminatorii din închisorile sud-africane.

După căderea regimului de la Pretoria, în 1995, Navi Pillay a devenit judecătoare la Curtea Supremă din Africa de Sud, apoi a fost desemnată judecătoare la Tribunalul Penal Internațional pentru Rwanda. Între 2003 și 2008 a fost judecătoare la Curtea Penală Internațională, iar între 2008 și 2014 a fost înalt comisar ONU pentru Drepturile Omului.

Recent, a condus o comisie ONU pentru investigarea încălcărilor drepturilor omului în Israel și în teritoriile palestiniene.

Ceremonia de decernare a prestigioasei distincții va avea loc pe 10 decembrie la Stockholm pentru laureații premiilor Nobel pentru fizică, chimie, medicină și literatură și la Oslo pentru laureatul premiului Nobel pentru Pace. Fiecare va primi o medalie de aur, o diplomă și 12 milioane de coroane suedeze, echivalentul a un milion de euro.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025