Experiența consultărilor din teritoriu arată o deschidere față de reforma administrației publice locale în comunitățile care au ales să se amalgameze, dar și necesitatea ca schimbările să fie explicate mai bine cetățenilor. Într-un interviu pentru IPN, experta Asociației ADEPT, Inna Vrînceanu, vorbește despre etapa următoare a reformei, amalgamarea normativă, reorganizarea raioanelor și accesul la fonduri europene, dar și despre situația din Găgăuzia și particularitățile comunităților din Zona de Securitate.

Doamnă Vrînceanu, prin prisma deplasărilor constante pe care le faceți în teritoriu alături de Asociația ADEPT, care este starea de spirit reală a primarilor și cetățenilor în raport cu reforma?

Tocmai am încheiat, în mare parte, ciclul de consultări publice și suport pentru grupurile de lucru locale din clusterele care s-au amalgamat voluntar. Judecând din perspectiva experienței noastre, împreună cu alți experți la nivel local, și a activităților pe care le-am realizat, acele ședințe ale grupului de lucru, discuțiile sunt pozitive, oamenii înțeleg ce fac, oamenii înțeleg de ce este necesară această reformă.

Cu toate acestea, ieri a fost publicat barometrul opiniei publice și acolo una dintre întrebări făcea referință la percepția cetățenilor cu referire la această reformă. Cifrele arată că peste 30% din populație, în general, înțeleg că această reformă este necesară. Un fapt însă care este constatat și de noi, ca și societatea civilă, este că reforma trebuie explicată mai bine – ceea ce am încercat și noi să facem pe parcursul ultimilor, cred că, doi ani, începând cu strategia, atunci când a fost votată strategia de reformă în general.

Toate eforturile care au fost realizate, atât de guvern, cât și de organizațiile societății civile, cu suportul partenerilor de dezvoltare, au avut un impact și au fost foarte importante. Dar, dat fiind faptul că este o reformă complexă, mai sunt lucruri care trebuie clarificate, ceea ce așteptăm și de la Guvern în perioada următoare.

Care este cel mai des întâlnită întrebare sau de ce se tem cetățenii ca urmare a acestei reforme?

O să fac din nou referință la barometrul opiniei publice, pentru că este un sondaj relevant care ne spune starea lucrurilor în țară. Este frica oamenilor de a pierde accesul la primărie, la sediul primăriei. Dar, în procesul de amalgamare voluntară, clusterele în care noi am lucrat, majoritatea dintre ele au ca scop ca din primul stimulent, cel de 400 de mii de lei, să fie deschise anume aceste Centre Unificate de Prestare a Serviciilor.

Începând cu consultările care au fost în primăvara acestui an, pe partea de concept de reformă aceste întrebări referitoare la aceste servicii au continuat să persiste. Și iată, ca răspuns, localitățile și comunitățile care s-au amalgamat voluntar își doresc anume deschiderea acestor CUPS-uri.

Apropo despre discuțiile în comunități. Există adesea disonanțe la nivel local: primarul susține faza de amalgamare, dar consilierii locali blochează decizia din diferite motive. În ce măsură ADEPT se implică în medierea acestor situații, conflicte interne și ce soluții mai exact se găsesc atunci când politicul local pune frână reformei?

La etapa normativă, o parte din colegii noștri, experți, vor fi implicați și sunt implicați în aceste discuții. Deci, această etapă de consultări are un aspect de discuții de informare, nu atât de consultare, pentru că este foarte clar, sau în notificările pe care le expediază Cancelaria de Stat este indicat exact care sunt opțiunile pentru a se amalgama normativ. Nu mai avem acele propuneri de inițiere din partea mai multor clustere și atunci comunitatea, la nivel local, trebuie să decidă.

Într-adevăr, aceste consultări și discuții nu sunt ușoare și vreau să vă zic că, de la nord la sud, clusterele sunt foarte diferite.

Am avut situații în care am lucrat în cluster și, în final, comunități mici care, evident, urmau să fie amalgamate și aveau să ia doar beneficii din acest proces de amalgamare, până la urmă au renunțat. Deci, nu au mers, nu au votat decizia finală și este un regret pentru ei, dar, oricum, a fost pusă o bază de comunicare și de discuție prin intermediul grupurilor de lucru, care vor fi cei ce, în anul următor, vor lucra pentru aceste comunități amalgamate.

Apropo despre numărul de raioane. Nu ne-au anunțat deocamdată autorităților care va fi acesta, dar au menționat că vor fi mai puține.  Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a confirmat tranșant: „Raioane nu vom avea. Vor fi mai puține unități teritorial-administrative”. Din punct de vedere sociologic și logistic, cum vor absorbi cetățenii din satele îndepărtate această trecere de la 32 de raioane la mai puține centre regionale? Nu există riscul unei abandonări totale a periferiilor?

Deci, în Strategia de reformă avem două opțiuni: fie 10 raioane, conform oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, una din propuneri, cealaltă viza regiunile. Urmează să vedem exact cum vor fi și dacă se acceptă această regionalizare.

Care totuși ar fi cea mai bună opțiune pentru Republica Moldova?

Pentru ca să fie capacitate și posibilitate de absorbție a fondurilor mari europene, pentru că noi pentru asta, de fapt, ne pregătim, cred că opțiunea pentru regiuni de dezvoltare este una tocmai bună. Asta este opinia mea.

Ține doar de fonduri sau și de beneficii?

De exemplu, regionalizarea serviciilor publice de gospodărie comunală, apă, canalizare, deșeuri, pentru că astea sunt servicii care, la noi în țară, cu părere de rău, ca să fie eficiente, trebuie să fie prestate unui număr mai mare de cetățeni. De exemplu, o simplă vedere asupra tarifelor la apă și canalizare, pe care le achită municipiul Chișinău, având o populație și consumatori mult mai mulți, este mult mai mic decât în localitatea mea de baștină, de exemplu, unde este, dacă nu mă greșesc, peste 60 de lei pentru un cub de apă.

Respectiv, cu cât mai mulți oameni și cu cât mai mulți beneficiari avem la un anumit serviciu, cu atât prețul lui este mai mic și calitatea furnizării serviciilor este mai mare. Asta este și unul din rezultatele așteptate de la reformă. Și atunci când vor fi 10 raioane sau vor fi 7 raioane sau vor fi 5 regiuni, părerea mea este că: cu cât mai puțină clasă de șef, așa zic eu, cu atât este mai bine.

Deci, trebuie să avem servicii care sunt furnizate în bază de performanță și nu în bază de cât de mulți administratori avem la aceste servicii. Exact un exemplu pentru comunitățile care s-au amalgamat: tendința este că primul din lucrurile pe care cei la nivel local vor să-l facă este înființarea întreprinderilor municipale de gospodărie comunală. Și asta, iarăși, este un rezultat mic la nivel local care poate fi extins sau se extinde, de fapt, la nivel național.

O să mai rămânem doar puțin la subiectul regiunilor și o să mă refer aici la Găgăuzia. Ați participat recent la dezbateri pe tema reformei în UTA Găgăuzia. Deși în actualul concept, Găgăuzia nu se regăsește, autoritățile au menționat că după alegerile pentru Adunarea Populară, reforma va ajunge și acolo. Care sunt principalele temeri specifice identificate în regiunea autonomă și cum pot fi convinși aleșii locali de acolo că reforma nu le diluează statutul politic, ci le sporește eficiența economică?

În teritoriu, cu comunitățile locale nu am lucrat. Este adevărat că am avut câteva evenimente publice în care și partenerii noștri sau colegi cu care colaborăm în Găgăuzia și-au prezentat propriile scenarii pentru amalgamare normativă sau voluntară și lumea înțelege exact ca și pe ansamblu în țară, oamenii înțeleg că această amalgamare este importantă. Mai mult decât atât, sistemul fiscal în Găgăuzia este un pic diferit de cel național și acolo comunitățile mici tot pot să-și rezolve anumite probleme din contul resurselor financiare pe care le au.

Cu toate acestea, de exemplu, într-o discuție cu tinerii am simulat un proces de amalgamare voluntară, ei au recunoscut că este destul de greu să negociezi. Dar nu este imposibil. Pe teritoriul Găgăuziei, numărul populației în comunitățile de nivelul întâi, în localități, este destul de mare.

Deci, practic, jumătate, dacă mi-am notat corect, din acele UAT-uri ar putea cădea sub incidența mai puțin de 3 mii de locuitori. Nu cred că nu este posibil. Dacă va fi o lege la nivel național.

Dar să vedem cum o să fie alegerile din 15 noiembrie în Găgăuzia și după asta cred că putem să discutăm. Acum doar sunt niște scenarii pe care ipotetic le discutăm.

Vreau puțin pe final să ne referim la zona de securitate. Raionul Dubăsari. Asociația Promo-LEX a atras atenția că reforma trebuie să abordeze printr-o prismă cu totul specială raionul Dubăsari și Zona de Securitate. Cum vedeți abordarea tehnică a localităților din proximitatea Nistrului, unde prezența instituțiilor statului are și un rol geopolitic de afirmare a jurisdicției constituționale?

Nu aș vrea să ofer anumite scenarii, dar, din experiența mea, într-un cluster în care am lucrat, am avut o comunitate din Zona de Securitate. Până la urmă, ea a renunțat să se amalgameze, deci nu face parte din clusterul dintr-o localitate din Anenii Noi. Cu părere de rău, cu toate că și doamna primar, și grupul de lucru, în mare parte, erau foarte ok, erau deschiși spre colaborare, dar Consiliul Local a decis că nu vede beneficii în acest proces.

Eu nu știu ce urmează să propună Guvernul pentru partea și zona de securitate, dar, în condițiile sensibile în care suntem, este bine să avem o abordare poate nu foarte specială, dar cu mare atenție față de aceste comunități din Zona de Securitate.

De ce? Ar putea cetățenii să nu fie de acord?

Probabil ar fi necesar să avem mai multă comunicare pentru ei, ca ei să înțeleagă ce înseamnă asta și cum. Există niște beneficii pe care le au cei din Zona de Securitate și atunci când ei vin să se alipească unui cluster, iar primăria nu neapărat să fie în zona de securitate, în acea primărie, localitate de reședință a primăriei, și atunci este problematic, pentru că ei își pierd anumite beneficii pe care le au și beneficiază de pe urma faptului că se află în acea zonă de securitate. Eu vorbesc aici așa, din perspectiva cetățenilor. Asta a fost unul din argumentele vehiculate în procesul de lucru în acele clustere.

Vă mulțumesc foarte mult pentru această discuție.

Vă mulțumesc și eu.

Irina Boțu, IPN

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de Presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.